Tahicardia ventriculară (TV) este o aritmie severă în care impulsurile electrice anormale provin din ventricule, determinând inima să bată rapid (de obicei 120-250 bătăi/min) și, crucial, necoordonat față de activitatea atriilor. În TV, ritmul este generat de un focar ectopic ventricular sau un circuit reentrant în ventricule, ocolind sistemul normal de conducere. Din această cauză, contracțiile sunt ineficiente și ritmul poate degenera în fibrilație ventriculară (care e echivalentă cu stopul cardiac). TV poate fi susținută (durează peste 30 secunde sau necesită intervenție pentru terminare) sau nesusținută (episoade scurte, autolimitate).

Cauzele comune includ:

• Infarct miocardic (cicatrice post-infarct): este cea mai frecventă cauză la adulții cu boală coronariană. Țesutul cicatricial din ventricul poate forma un circuit reentrant, ducând la TV monomorfă (forma complexelor repetitivă). Adesea apare la pacienți cu infarct vechi și disfuncție sistolică (FE redusă).
• Cardiomiopatii: dilatativă (ischemică sau neischemică – ambele predispun), hipertrofică (TV polimorfă, risc de FV), aritmogenă de ventricul drept (o boală genetică a peretelui ventriculului drept, duce la TV din VD). Miocardita severă poate da TV.
• Tulburări electrice primare: ex. Sindromul Long QT (care poate produce o formă de TV polimorfă numită “torsada vârfurilor”), sindromul Brugada (TV polimorfă, fibrilații vent), catecolaminergic polimorfic (in tineri, la efort).
• Electrolitice severe: hipopotasemie, hipomagnezemie pronunțate pot declanșa TV/torsadă.
• Medicamente proaritmice: supradoze de antiaritmice (ex clasa I, III) pot produce TV/torsadă.
• Sunt poate triggers direct: stimulante puternice (cocaină, metamfetamina) pot induce TV prin ischemie sau excitabilitate directă.
• TV idiopatică: există și la inimi structural normale – de ex. TV fasciculară (fasciculul stâng posterior e circuit reentrant – o formă de TV monomorfă benignă în general), TV din tractul de ejecție al VD (focare anormale – de obicei aceste pacemaker cells pot produce runs de TV neamenințătoare viață, tratabile cu ablație).

Tahicardia Ventriculară este periculoasă deoarece poate duce la: scădere marcată a debitului (ventriculii pompând ineficient), hipotensiune, șoc cardiogen, ischemie miocardică acută și transformare în fibrilație ventriculară (ritm haotic fără contracții eficiente – stop cardiac).

Simptome

Depind de rata tahicardiei și de funcția cardiacă subiacentă:

• Palpitații violente: Pacientul adesea simte o serie bruscă de bătăi rapide și puternice care pot asocia senzația de vibrație în piept. Totuși, la rate foarte mari uneori pacientul nu-și percepe clar pulsul pentru că poate leșina repede.
• Amețeală și vertij, lipotimie: Debitul scade – creierul suferă. Pacientul se simte confuz, vedere încețoșată, poate avea un episod scurt de pierdere a cunoștinței (sincopă). Sincopele repetate sunt un semnal de aritmie gravă.
• Dispnee, senzație de sufocare: Din cauza congestiei și debitului scăzut, apar dificultăți de respirație, mai ales dacă durează mai mult.
• Durere toracică: TV rapidă crește cererea de oxigen și scade perfuzia coronariană – pacienții cu boală coronariană simt angină, dar chiar și fără, pot simți constricție toracică.
• Anxietate intensă, sentiment de moarte iminentă: E frecvent raportat – corpul reacționează la colaps circulator cu panică.
• Pierderea cunoștinței/colaps: Dacă TV degradează foarte mult debitul, pacientul poate să facă sincopă completă și dacă ritmul nu revine, intră în stop circulator cu inconștiență (trecerea la fibrilație V).

Uneori, tahicardia ventriculară nesusținută scurtă (câteva bătăi) poate fi asimptomatică – detectată numai la monitor. Dar TV susținută e de obicei dramatică.

Examen fizic: Pulsul este rapid (de ex. ~180/min) și de obicei greu de palpat (umplere slabă). Tensiunea arterială poate fi foarte scăzută sau nedetectabilă. La auscultație, sunetele cardiace sunt rapide și adesea variază în intensitate (datorită fenomenului de cadență AV disociată – ocazional se aud “canon A waves” jugulare dacă atriile și ventriculele bat independent). Pacientul poate fi transpirat, palid, confuz – semne de hipoperfuzie. Dacă a intrat în fibrilație Ventriculara, nu are puls.

Diagnostic

ECG de urgență: Cheia. Tahicardia ventriculară apare pe EKG ca o succesiune de complexe QRS largi (≥0,12s), de obicei de aceeași morfologie (TV monomorfă) repetitiv, fără legătură cu activitatea atrială (undele P pot fi ascunse sau rar capturate). Frecvența tipic 150-200/min. Un pattern clasic e aspectul de “torsada vârfurilor” pentru TV polimorfă în context QT lung – complexele par să își schimbe amplitudinea ciclic, “rotindu-se” axa.

Diagnosticul diferențial principal pe EKG e cu tahicardie supraventriculară cu bloc de ramură (care tot ar avea QRS larg). Indicii că e TV: disociere AV (se pot vedea unde P fără legătură – un “captura” sau “fuziune”), morfologia QRS bizarr, concordanța precordială (toate QRS ori pozitive ori negative V1-V6), vârsta >50 ani cu boală cardiacă – favorizează TV. Oricum, într-o situație acută, se presupune TV până la proba contrarie, mai ales dacă pacientul e instabil.

Monitor/telemetrie: Pacienții la risc sunt puși pe monitor – se poate vedea episodul de TV, inclusiv preludiul eventual (uneori se vede extrasistolul care a declanșat).

Analize urgente:

• Troponina – poate fi ridicată (dacă TV prelungește provocă un troponin leak sau reflectă infarct ca și cauză).
• Electroliți – K, Mg mai ales, calciu (dacă suspiciune).
• TSH (nu imediat acut, dar per total la plan).
• Toxicologic (droguri, dacă context).
• Glicemie (hipoglicemia severă poate predisune arrhythmic? Indirect).
• Gazele sanguine (daca collapsed – e parte din protocoale).
• BUN, creatinină (anormale dacă suferință multi organ acut).
• LSDH acid la stop prelungit etc.

Eco card rapid (point-of-care): În urgență, ultrasunete pot verifica dacă ventriculii se contractă (dacă e pulsless, confirmare vizuală a FV/TV), plus eventual tamponadă etc. Post stabilizare, un eco complet să vadă FE, anomalii structurale (anevrisme, fibroze).

Coronarografie urgentă: Dacă suspect infarct acut în desfășurare a cauzat TV (de ex. un pacient cu durere toracică și TV susținut – asta devine un STEMI cu complicație aritmică), se face urgent cateterism pentru revascularizare.

Studiu EP: Nu se face în urgență, dar ulterior, pacienții cu TV susținut fără cauză clară sau candidați la ablație vor face un studiu electrofiziologic pentru mapare.

RMN cardiac: Ulterior, pentru a vedea substrate (fibroza, infiltrate) dacă cauzele nu au fost clar evidente.

Diagnostic confirmat: TV sustinuta e clară. Tahicardia polimorfă (torsada) sugerează interval QT prelungit (vezi EKG baseline – congenital sau indus). Tachicardia Ventriculara catecolaminergică – diagnostic special (necesită test efort, predispoziție genetică). Sindrom Brugada – se vede pattern pe EKG de repaus.

Tratament

TV susținută este considerată o urgență medicală. Algoritmul depinde de starea pacientului:

• Instabil hemodinamic (hipotens, semne de șoc, ischemie, edem pulmonar sau inconștient): Se face cardioversie electrică sincronizată imediată. De obicei, 100-200J biphasic. Dacă e pulsless (stop caridac în TV/FV) – defibrilare nesincronizată de 200J plus resuscitare ACLS completă (compresii, adrenaline etc.). După conversie, se asigură prevenție (vezi mai jos).
• Stabil hemodinamic: (rar, doar unele TV monomorfe la oameni conștienți fără hipotensiune severă). Se poate încerca tratament medicamentos i.v.:
  • Lidocaină i.v. (1-1.5 mg/kg bolus) – bună în TV ischemică (post-infarct).
  • Amiodaronă i.v. (150 mg peste 10 min, apoi perfuzie) – indicată în multe situații, are ~60-80% eficiență la terminare VT și stabilizare ritm.
  • Procainamidă i.v. (când disponibilă) – eficientă și ea în TV monomorfă, dar adesea nu la îndemână.
  • Sotalol i.v. e uneori menționat, dar dat rar acut.
  • Aceste medicamente se dau cu monitorizare, pregătit oricând de cardioversie dacă starea se degradează.
• Corectarea cauzelor precipitante: Concomitent, se administrează magneziu i.v. (2g) mai ales dacă e torsadă (orice TV polimorf, se da mg). Se corectează potasiul (dacă e scăzut, supliment i.v. atent), hipoxemia (O2), tratata durerea / infarctul (nitroglicerină, aspirină – la suspicion myocardial ischemia). Stop stimulanti (cocaina – benzodiazepine i.v. etc.).
• Suport hemodinamic: daca tensiunea e scazuta – vasopresori (noradrenalina), inotropi (dobutamina) după conversie. Balon de contrapulsație aortică la infarct cu VT și șoc. ECMO VA la stop prelungit dacă disponibil.
• Prevenire recurență acut: Pacientul deja pe amiodaronă i.v. continuă perfuzie. Uneori se pune Lidocaină perfuzie. Beta-blocant i.v. poate ajuta (reduce ischemie, reduce stimularea). Overdrive pacing (stimulare rapidă prin cateter sau device intern) poate întrerupe unele TV reentrante.

Tratarea cauzei subiacente:

• Infarct acut: cateterism și stent de urgență.
• Insuficiență coronariană severă: ulterior CABG dacă e necesar.
• Insuficiență cardiacă severă: optimizarea terapie (IECA, etc).
• Excludere tamponadă sau alt cause (ecografie).
• Retragere medicament proaritmic (ex: oprire doze de antiaritmic CL I).
• Correction tensiune (daca stima sindrom QT lung congenital – beta-blocante).
• Correction LSD etc.

Prevenție secundară de moarte subită: Orice pacient care a avut un episod de TV susținut cu instabilitate are indicație de defibrilator cardiac implantabil (ICD), exceptând cazurile tranzitorii complet reversibile (ex: TV doar în infarct acut, la revascularizare complet și FE normalizată poate scapă altfel, dar in general tot se indică)**. Un ICD monitorizează ritmul și dacă reapare TV sau fibrilație, aplică terapie: defibrilare sau stimulare antitahicardică (ATP) pentru a termina tahicardia fără șoc. ICD-ul nu previne apariția, dar tratează prompt când apare. Este standard de grijă la supraviețuitorii stopului cardiac sau TV instabilă (prevenție secundară), și la anumiți pacienți la risc înalt (prev primară la FE<35%).

• Pacienții care primesc ICD iau adesea și medicație antiaritmică (ex: amiodaronă sau sotalol) pentru a reduce incidența șocurilor (disconfort și afectare calitate viață) – se preferă ca ICD-ul să intervină cât mai rar.
• Ablația prin cateter: La pacienții cu TV monomorfe recurente (ex: cicatrice infarct) se poate face studiu EP și ablație a circuitului reentrant (la limita cicatrice-sanat). Scopul e reducerea episoadelor de “VT Storm” (multiple episoade pe zi) și scăderea dependentei de terapie șoc. Succesul e moderat (50-80% reducere, nu neapărat dispariție completă).
• In unele cardiomiopatii (ex: displazie aritmogenă) se ablata zonele trigger. In idiopathice (ex: TV de tract ejecție) ablația e foarte eficientă (curativă).
• Terapia antiaritmică cronică: Amiodaronă pe termen lung la cei cu ICD reduce șocurile, dar dat fiind toxicitatea, se folosește la cei care chiar au multe aritmii. Sotalol e altă variantă (mai puțin efecte adverse dar și ușor mai slab). Mexiletina (clas IB oral) se folosește uneori adjuvant la ICD folks cu TV recurente in plus de amiodaronă. Beta-blocantele sunt oricum standard la cei cu cardiopatii ischemice – și ele reduc riscul aritmic.
• Tratarea predispoziției genetice: la LQT congenital – beta-blocant + eventual simpatectomie stânga, ICD la unii. La Brugada – ICD dacă antecedente, evitarea febrei; la CPVT – beta-blocant + ICD dacă sincope repetate.
• Tratarea altor triggers: control strict K/Mg la pacienții cunoscuți, evitarea unor medicamente aritmogene. La pacienți cu ICD, se consiliază complet evitarea stimulentelor etc.
• Asistență circulatorie/ transplant: la unii cu “electrical storm” refractară și FE foarte joasă, soluția e transplant de inimă. Până la transplant, se pot folosi dispozitive (LVAD, ECMO etc.).

Psihologic: Supraviețuitorii de stop cardiac sau cei cu ICD se pot confrunta cu anxietate severă (teama de șoc, de moarte). Carol Clinic și altele oferă consiliere, grupuri cu alți pacienți cu ICD etc. E important suportul mental.

Întrebări frecvente despre tahicardia ventriculară

• Tahicardia ventriculară e același lucru cu stopul cardiac? Nu, dar este adesea preludiul lui. Tahicardia ventriculară susținută este o aritmie foarte gravă ce poate degenera în fibrilație ventriculară (care reprezintă stopul cardiac). Atâta timp cât e încă tahicardie organizată (monomorfă), inima încă pompează puțin – uneori suficient cât pacientul să fie conștient (poate cu amețeală). Dacă devine fibrilație (undele complet haotice), ventriculii nu mai pompează deloc și survine stopul circulator. Practic, orice episod de TV susținut trebuie considerat o formă de stop cardiac “precoce” și tratat urgent. Așadar, mulți pacienți care au suferit stop au trecut prin TV întâi. Totuși, sunt situații în care TV se menține câteva minute fără colaps complet, ceea ce tehnic nu e stop, și se revine la sinus cu intervenție – deci e un “almost stop”.
• Poate tahicardia ventriculară să treacă singură? Tahicardia nesusținută, da – prin definiție, se oprește spontan sub 30 sec. Tahicardia susținută rar se oprește spontan; de obicei progresează la ceva mai rău sau pacientul moare dacă nu se intervine. În unele cazuri de TV idiopatică, poate se autolimitează (am văzut rapoarte de runs de 1-2 min care s-au oprit singure), dar e riscant de așteptat. Practic, regula e: tratați imediat. Dacă cumva se oprește exact când te pregăteai să șochezi, oricum îi faci protocolul de stabilizare.
• Ce se simte în timpul unui șoc de defibrilator implantabil (ICD)? Pacienții descriu șocul intern ca o lovitură bruscă, puternică, poate dureroasă, în piept – unii zic “ca un cal care m-a lovit în piept”, sau “ca un fulger intern”. E foarte intens dar trecător. De obicei îi surprinde și pot tresări sau cădea dacă stăteau în picioare. E de nedorit să trăiești multiple șocuri; de aceea medicii încearcă să ajusteze parametrii ICD (detectie, terapie antitahicardica pace) și medicația pentru a minimiza șocurile. Cei cu multiple șocuri pot dezvolta PTSD. Uneori se oferă sedare sau tonifiere psiho la pacienți ce experimentează “storm” cu multe intervenții ICD.
• Un pacemaker obișnuit poate preveni tahicardia ventriculară? Nu, un pacemaker standard doar stimulează când inima e prea lentă. Nu are funcție de șoc. Pentru TV, e nevoie de un defibrilator (ICD). Unele device-uri sunt combinate CRT-D (terapie resincronizare plus defibrilator) – dar în esență, componenta de defibrilare e cea crucială pentru TV.
• Tahicardia ventriculară poate fi vindecată? Depinde de cauză. Dacă e cauzată de un focar specific (ex: TV idiopatică din tractul de ejecție, TV fasciculară), ablația poate vindeca. Dacă e cauzată de o cicatrice de infarct, cicatricea rămâne; ablația poate reduce episoadele, dar nu scoate predispoziția complet. Un infarct vindecat nu dispare. Cardiomiopatia poate ameliora cu terapie și eventual scade aritmia, dar nu totdeauna. Deci, adesea, pacienții cu predispoziție vor rămâne cu defibrilator ca plasă de siguranță pe viață. Totuși, cu progresul, unii primesc chiar inima nouă (transplant) – ceea ce “vindecă” predispoziția aritmică, dar acolo e ultimă linie.
• Care este prognosticul după ce am avut tahicardie ventriculară? Fără ICD, riscul de moarte subită recurentă e ridicat – de aceea se indică ICD. Cu ICD și tratament adecvat, mulți pacienți trăiesc ani lungi. Depinde foarte mult de boala de fond: dacă e postpartum cardiomyopathy recuperată complet, prognosticul poate fi excelent. Dacă e cardiomiopatie severă în evoluție, prognosticul e determinat de insuficiența cardiacă. ICD-ul nu îmbunătățește funcția inimii, doar previne moartea aritmică. Dar pacienții pot muri de insuficiență cardiacă progresivă, de exemplu. In sine, supraviețuirea la 1 an dupa un stop resuscitat (fără alt tratament) e ~30%; cu ICD, crește semnificativ. Cu transplant, și mai. E deci foarte variabil. Cheia e managementul integrat: crochete problem arrhytmia plus pump.
• TV la un tânăr fără boală cunoscută – ce ar putea fi? Posibil un sindrom genetic (Brugada, CPVT), sau o tahicardie idiopatică (ex: TV din tract de ejecție drept – de obicei e bine tolerată, nu degenerează, dar tot creează panică). O evaluare la un centru de specialitate (cu test efort, test adrenaline, eventual provocare de medicamente pentru Brugada, studiu EP) e necesară. E posibil ca un tânăr să necesite defibrilator chiar și cu inimă structurala ok dacă e diagnosticat cu CPVT sau LQTS (boli canalare).
• Tahicardia ventriculară poate fi prevenită prin stil de viață? Dacă ai boală cardiacă predispozantă, modul de viață e doar o mică parte – medicația corectă e crucială. Totuși, un stil sănătos ajută la control: de ex. pacienții cu cardiomiopatie trebuie să evite eforturi excesive (tare de tot) și stresul intens, lipsa de somn (un trigger cunoscut pentru aritmii). Dieta potrivită să evite scăderea potasiului (nu exces diuretic fără control). Stop fumat, stop alcool exces – oricum necesar. Dacă cineva are LQTS, să evite medicamente care prelungesc QT (lista lungă de antibiotic, antidepresive etc. – sunt informati). CPVT trebuie să evite exercițiile intense fără beta-blocant (nu sporturi competitive). Deci prevenția e multi-factorială, modul de viață e o componentă.
• În ce situații se face ablație pentru tahicardie ventriculară? Mai ales la pacienți cu ICD care au aritmii frecvente dintr-un circuit reentrant cunoscut (ex: infarct anteroseptal cu TV din cicatricea septala – se mappeaza cicatricea și se ablatarea), sau la pacienți fără boală structurală cu un focar clar (ex: TV din tract de ejecție sau fascicular – aici ablația e chiar de primă intenție adesea). Scopul e reducerea numărului de episoade și necesitatea de șocuri, deci îmbunătățirea calității vieții și eventual a prognosticului (pentru că aritmiile repetate degradează inima și pot produce moarte subită dacă cumva scapă de defibrilator). Ablația e o procedură complexă totuși, în cicatrice necesită multiple ablații, success partial uneori. Evaluează specialistii in aritmii caz cu caz.

Recomandări pentru pacienții cu tahicardie ventriculară (și supraviețuitori de stop)

• Urmați riguros planul de tratament cardiologic: Medicamentele pe care vi le prescrie cardiologul (beta-blocante, eventual amiodaronă etc.) trebuie luate la timp. Ele sunt menite să scadă șansa unui nou episod. Nu le întrerupeți fără aviz. Dacă aveți ICD, mergeți la programările de control device (de obicei la 3-6 luni). Raportați orice șoc sau simptom notabil imediat medicului.
• Evitați factorii declanșatori cunoscuți: discutați cu medicul dacă aveți restricții individuale – de exemplu, mulți vor spune fără cafeină puternică, absolut fără droguri stimulante, limitare severă a alcoolului. Uneori și efortul intens e restricționat, mai ales la cardiomiopatii – probabil vi se va recomanda exercițiu fizic doar de intensitate mică-medie (plimbări, etc.), fără ridicări de greutăți mari sau sport competițional. Ritmul circadian – mențineți-l (dormiți noaptea bine). Evitați deshidratarea, stați în locuri prea calde (deshidratarea + vasodilatație poate scade tensiunea și stresa inima).
• Purtați o brățară sau card medical: Indicați că aveți un defibrilator sau antecedente de aritmie malignă. În caz de accident sau pierdere cunoștință, salvatorii trebuie să știe – de ex. dacă v-a lovit un shock ICD pe stradă, paramedicii să știe să verifice un ICD. O brățară “ICD inside, takes beta-blockers, on anticoagulant X” etc. e utilă.
• Spuneți familiei și prietenilor ce să facă în caz de episod: E important ca apropiații să cunoască RCP de bază (resuscitare) și utilizarea defibrilatorului extern automat (AED) dacă cumva ați avea un alt episod. Mulți pacienți cu risc își instruiesc soțul/soția cum să reacționeze dacă cad inconștienți: chemat 112, început masaj cardiac. Dacă aveți ICD, de obicei el rezolvă, dar tot e bine prietenii să știe – de ex. dacă un ICD șocă, să nu se sperie, ci să vă ducă la spital oricum.
• Continuați follow-up-ul și investigațiile complementare: Poate fi recomandat la interval RMN pentru a evalua fibroza sau progresia cardiomiopatiei, sau test de efort periodic pentru a calibra beta-blocantul. Prezența ICD nu înseamnă că nu mai e nimic de făcut; comorbiditățile (diabet, hta) tot trebuie ținute sub control strict.
• Planificați în prealabil procedurile medicale: Dacă aveți ICD, discutați cu medicii înainte de intervenții chirurgicale sau chiar stomatologice – eventual pun ICD pe off magnet intraoperativ, etc. La investigații imagistice: RMN e contrainidicat pentru unele ICD mai vechi (cele moderne pot fi MRI conditional). Radioterapia în zona toracica poate strica ICD (se protejeaza, de calibrat plan).
• Îngrijiți sănătatea mentală: E normal să aveți anxietate/depresie după o experiență de moarte subită. Nu ezitați să căutați suport psihologic. Carol Clinic poate recomanda psihoterapeuți ce cunosc probleme cardiaci. Unele spitale au grupuri de pacienți cu ICD care se întâlnesc și discută. Implicați-vă, veți vedea că nu sunteți singur. E un proces de adaptare – unii pacienți devin hipervigilenti la orice bătăi, unii devin depresivi, alții se simt dependenți de “mașinărie”. Terapiile pot ajuta să vă recăpătați încrederea și să vă reconciliați cu noua normalitate.
• Lifestyle adaptat, dar nu renunțați la viață: Trebuie să fiți prudent, dar nu vă considerați invalid total dacă starea cardiacă nu e chiar severă. De exemplu, mulți pacienți cu ICD pot conduce mașina după o perioadă (depinde de legislație, deseori se cere 6 luni fără șocuri/aritmii înainte de a conduce din nou). Discutați cu medicul referitor la aptitudini (conducere, muncă – dacă jobul implică risc în caz de sincopă, poate trebuie reorientare).
• Educați-vă permanent: Întrebați cardiologul orice nelămurire. Citiți surse credibile (cum ar fi ghiduri pacienți de la asociații de cardiologie). Înțelegând boala dvs., veți fi mai stăpân pe situație. Dar evitați articole alarmiste sau neadaptate.
• Programul de reabilitare cardiacă: Dacă sunteți post-infarct/internare, cereți includerea într-un program de recuperare – ei se vor asigura și de antrenament fizic adaptat și de consiliere.
• Rudele la control: Unele cauze de TV sunt genetice (Brugada, LQT, CPVT, cardiomiopatii). Membrii familiei ar trebui testați dacă e ceva moștenibil. Carol Clinic poate sfătui în privința screeningului familial (ECG, eco, testare genetică).
• Planificarea sfârșitului de viață: Deși neplăcut, pacienții cu boală cardiacă foarte severă ar trebui să discute preferințele (ex. dacă boala progresează și devine terminală, vor menține ICD-ul activ până la final sau doresc dezactivare – uneori se dezactivează la pacienți hospice pentru a nu suferi șocuri inutile etc.). Astfel de decizii pot fi luate cu calm din timp.

În sumă, tahicardia ventriculară e printre cele mai grave aritmii, dar mulțumită tehnologiei (ICD) și medicinei moderne, mulți pacienți pot fi protejați de consecințele fatale. Carol Clinic abordează nu doar emergența, ci și tot ce urmează: de la optimizarea stării cardiace la suportul emoțional și monitorizarea pe termen lung, astfel încât pacienții noștri să aibă cea mai bună șansă la o viață mai lungă și mai sigură. Deși experiența unei astfel de aritmii este înfricoșătoare, nu sunteți singuri – cu îngrijire specializată și suport, se poate trăi cu scop și calitate chiar și după un asemenea eveniment.