Ce este: Prediabetul reprezintă o stare intermediară în care nivelurile de glucoză din sânge sunt peste limitele normale, dar nu suficient de mari pentru a stabili diagnosticul de diabet zaharat de tip 2 propriu-zis. Practic, prediabetul este un semnal de alarmă – organismul dă semne de rezistență la insulină și de reglare deficitară a glicemiei, însă încă nu s-au produs modificările ireversibile asociate diabetului. Termenul medical folosit uneori pentru prediabet este ”glicemie bazală modificată” (atunci când glicemia à jeun este ușor crescută) sau ”toleranță alterată la glucoză” (atunci când valorile cresc anormal după testul de toleranță la glucoză). Un om cu prediabet are un risc semnificativ de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 în viitor dacă nu ia măsuri de corecție a stilului de viață. Statisticile arată că prediabetul este extrem de frecvent – de exemplu, în SUA, peste o treime dintre adulți au prediabet, dar peste 80-90% dintre ei nici măcar nu știu acest lucru, deoarece starea este adesea asimptomatică. La Carol Clinic, considerăm prediabetul o fereastră de oportunitate: dacă este depistat la timp, prin intervenții nutriționale și de stil de viață se poate preveni sau amâna considerabil progresia către diabet. Prediabetul nu este o boală în sine care să provoace simptome, însă este foarte important de conștientizat pentru că reflectă deja un dezechilibru metabolic ce afectează corpul.

Cauze și factori de risc: Prediabetul are, în esență, aceiași factori cauzali ca diabetul zaharat de tip 2, fiind practic stadiul incipient al acestuia. Rezistența la insulină la nivelul mușchilor, ficatului și țesutului adipos este mecanismul central – celulele nu mai răspund eficient la insulină, deci pancreasul trebuie să secrete tot mai multă insulină pentru a menține glicemia normală. În timp, capacitatea pancreasului de a compensa scade, mai ales în condițiile în care continuă să existe factori de stres metabolic. Factorii de risc majori includ: supraponderea și obezitatea (în special grăsimea abdominală care favorizează rezistența la insulină), sedentarismul (lipsa activității fizice reduce consumul de glucoză de către mușchi), dieta nesănătoasă bogată în calorii, grăsimi saturate și zaharuri concentrate, istoricul familial de diabet de tip 2 (predispoziție genetică). Femeile care au avut diabet gestațional sau care au născut copii peste 4 kg au risc crescut de prediabet și ulterior diabet. De asemenea, sindromul ovarelor polichistice (SOPC) la femei se asociază frecvent cu rezistență la insulină și prediabet. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, riscul de prediabet crește (persoanele peste 45 de ani ar trebui să-și verifice periodic glicemia). Anumite etnii (hispanici, afro-americani, asiatici) prezintă un risc mai mare. Merită menționat că excesul de greutate la vârste tinere (inclusiv obezitatea infantilă) a dus la apariția prediabetului și a diabetului de tip 2 la adolescenți și adulți tineri – un fenomen îngrijorător legat de stilul de viață modern. Practic, orice factor care contribuie la rezistență la insulină sau scăderea secreției de insulină poate pregăti terenul pentru prediabet. De multe ori, prediabetul este descoperit întâmplător în timpul unor analize de rutină sau al unui screening.

Simptome: Prediabetul, în sine, nu cauzează simptome specifice. Persoanele cu prediabet se simt, în general, la fel ca întotdeauna și de aceea starea poate trece neobservată. Nu există valori glicemice suficient de ridicate încât să dea poliurie, sete excesivă sau alte manifestări clasice de diabet. Cu toate acestea, unii oameni pot observa semne subtile asociate rezistenței la insulină, fără să le coreleze neapărat cu glicemia: de exemplu, pot avea oboseală după mese copioase sau poftă de dulce la scurt timp după ce au mâncat (din cauza fluctuațiilor insulinei și glucozei). Un alt indiciu fizic, întâlnit la unii indivizi cu hiperinsulinism, este acantoza nigricans – o hiperpigmentare și îngroșare a pielii în pliuri (la ceafă, axile, sub sâni), pielea având aspect catifelat, maroniu. Acest semn se corelează cu rezistența la insulină și apare atât la prediabet cât și la diabetul manifest. De asemenea, femeile cu sindrom de ovare polichistice (SOPC) – care este strâns legat de rezistența la insulină – pot avea menstruații neregulate, acnee și pilozitate excesivă. Însă, repetăm, majoritatea persoanelor cu prediabet nu prezintă niciun simptom deranjant. Din acest motiv, screeningul devine crucial: ghidurile recomandă testarea glicemiei la adulții ≥45 ani sau mai devreme la cei supraponderali cu factori de risc, tocmai pentru a depista prediabetul. La Carol Clinic, în cadrul evaluărilor anuale de rutină includem adesea și verificarea glicemiei și a hemoglobinei glicozilate, mai ales pentru pacienții cu factori de risc, chiar dacă aceștia nu acuză vreo problemă.

Diagnostic: Prediabetul este diagnosticat prin teste de laborator, pe baza unor valori intermediare între normal și diabet. Conform criteriilor stabilite de Federația Internațională a Diabetului și ADA, se consideră prediabet atunci când: glicemia à jeun (dimineața, pe nemâncate) este cuprinsă între 100 și 125 mg/dL (valoarea normală fiind sub 100, iar ≥126 indicând diabet); testul de toleranță la glucoză orală (TTGO) la 2 ore are valoarea între 140 și 199 mg/dL (normal sub 140, diabet ≥200); sau HbA1c este între 5,7% și 6,4%. Este suficient ca una dintre aceste condiții să fie îndeplinită pentru a defini prediabetul – de exemplu, cineva poate avea glicemia à jeun 110 mg/dL (prediabet), deși testul de toleranță este sub 140. Adesea, medicii vor repeta testele în altă zi pentru confirmare, mai ales dacă rezultatele sunt la limită. Uneori se preferă TTGO (curba de glicemie) pentru acuratețe, deoarece poate evidenția toleranța alterată la glucoză postprandial chiar dacă glicemia de dimineață este normală. De asemenea, un profil lipidic poate releva deja modificări asociate (trigliceride crescute, HDL scăzut – tipice rezistenței la insulină). Diagnosticul de prediabet ar trebui privit ca un avertisment serios, dar pozitiv: ne arată că este momentul pentru acțiuni preventive energice. La Carol Clinic, după ce diagnosticăm prediabetul, nu ne limităm la a-l nota în fișă, ci inițiem imediat un plan de intervenție: pacientul va primi consiliere nutrițională, recomandări de efort fizic și, dacă e cazul, va fi evaluat de un endocrinolog sau diabetolog. De asemenea, monitorizăm periodic evoluția – de exemplu repetăm la 6-12 luni testele de glicemie și HbA1c pentru a vedea dacă situația s-a îmbunătățit sau dacă a progresat către diabet.

Opțiuni de tratament: Vestea bună despre prediabet este că poate fi reversibil. În această etapă, pancreasul încă funcționează relativ bine, deci prin intervenții la nivel de stil de viață se poate readuce glicemia la normal. Măsurile principale sunt: dieta sănătoasă, activitatea fizică și scăderea în greutate (dacă pacientul este supraponderal). Studii clinice (precum celebrul Program de Prevenție a Diabetului) au arătat că modificările intensive ale stilului de viață pot reduce riscul de progresie la diabet cu 58% – un rezultat remarcabil. Concret, se recomandă o dietă similară celei pentru diabetici: bogată în legume, fructe cu indice glicemic mic, cereale integrale, proteine slabe (pește, carne slabă, leguminoase) și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, nuci), evitând zaharurile simple (sucuri, dulciuri rafinate) și excesul de carbohidrați simpli (pâine albă, orez alb în cantități mari). Porțiile trebuie adaptate pentru a obține o scădere treptată în greutate – un țel inițial ar fi pierderea a 5-7% din greutate, care s-a dovedit a avea un impact major. Activitatea fizică: minimum 150 de minute pe săptămână de exerciții de intensitate moderată (de exemplu mers alert 30 min/zi, 5 zile pe săptămână) este recomandarea standard. Acest lucru îmbunătățește sensibilitatea la insulină și ajută la controlul greutății. Orice tip de mișcare e benefic – chiar și activități casnice sau urcatul scărilor contează dacă sunt făcute regulat. În plus, exercițiile de rezistență (fitness, antrenament cu greutăți) pot ajuta la creșterea masei musculare, ceea ce crește consumul de glucoză. La Carol Clinic, echipa noastră de nutriționiști și antrenori de lifestyle elaborează planuri personalizate, ținând cont de preferințele și posibilitățile fiecărui pacient, astfel încât schimbările să fie realizabile și sustenabile. Tratamentul medicamentos nu este de primă intenție în prediabet, însă în anumite situații se ia în considerare. De exemplu, metforminul – un medicament antidiabetic oral – poate fi recomandat la persoanele cu prediabet care au un risc foarte crescut de evoluție către diabet (de regulă cei mai tineri, care sunt obezi și cu istoric de diabet în familie, sau femei cu antecedente de diabet gestațional). Metforminul ajută la scăderea producției de glucoză în ficat și îmbunătățește ușor sensibilitatea la insulină, putând ține temporar glicemiile în frâu. Totuși, schimbarea stilului de viață rămâne esențială chiar și dacă se introduce medicație, altfel efectul acesteia este limitat. Pe lângă dietă și mișcare, se vor corecta toți factorii de risc cardiovascular asociați: scăderea tensiunii dacă e cazul, îmbunătățirea profilului lipidic (prin dietă sau tratament), renunțarea la fumat. Practic, abordarea este una holistică asupra întregului metabolism. Monitorizarea periodică este importantă – dacă în ciuda eforturilor, valorile glicemice cresc în timp și ating pragul de diabet, medicul va trece la conduita specifică diabetului, dar ideal este să întârziem sau prevenim acel moment. Numeroși pacienți ai clinicii noastre au reușit să revină la glicemii normale pornind de la un diagnostic de prediabet, făcând schimbări consistente în viața lor. Cheia este ca pacientul să fie informat, motivat și susținut – iar Carol Clinic se angajează să ofere acest suport pe termen lung.

Întrebări frecvente:

• Prediabetul înseamnă că voi face sigur diabet zaharat? Nu neapărat. Prediabetul indică un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2, dar acest curs nu este inevitabil. Studiile arată că, fără nicio intervenție, un procent semnificativ de persoane cu prediabet vor progresa către diabet în 5-10 ani. Totuși, cu modificări serioase în dietă și activitate fizică, acest risc scade dramatic – mulți oameni pot rămâne la stadiul de prediabet timp îndelungat sau chiar pot reveni la valori normale ale glicemiei. Deci prediabetul este mai degrabă un semnal de alarmă și o șansă de a acționa preventiv. Dacă ignorați prediabetul, sunt șanse mari să evolueze către diabet; dacă îl luați în serios și faceți schimbări, aveți toate șansele să evitați diabetul sau cel puțin să îi amânați apariția cu ani buni.
• Care sunt valorile de glicemie la prediabet, comparativ cu normalul? Valorile care definesc prediabetul sunt: glicemia dimineața pe nemâncate între 100 și 125 mg/dL; glicemia la 2 ore după TTGO între 140 și 199 mg/dL; și hemoglobina glicozilată (HbA1c) între 5,7% și 6,4%. Orice valoare peste aceste limite intră în zona diabetului, iar sub aceste limite este considerată normală. Ca reper, o glicemie normală à jeun este sub 100 mg/dL (ideal în jur de 80-90), iar după masă rar depășește 140 mg/dL la o persoană sănătoasă. HbA1c normală este sub 5,7%, de preferat ~5%. Așadar, prediabetul este “zona gri” imediat deasupra normalului. De exemplu, dacă aveți dimineața glicemii de 110-115 mg/dL în mod repetat, acelea indică prediabet (glicemie bazală modificată). Medicul va interpreta aceste valori în context și, dacă sunt confirmate în timp, vă va sfătui asupra pașilor următori.
• Prediabetul are simptome? Cum îmi dau seama că îl am, fără analize? Prediabetul nu cauzează simptome clare, detectabile fără analize. Nu veți avea sete excesivă sau urinări frecvente din cauza unui prediabet – aceste manifestări apar de obicei abia când glicemia atinge nivel de diabet. De aceea, majoritatea oamenilor cu prediabet se simt perfect normal. Există câteva posibile semne asociate cu rezistența la insulină, cum menționam: acantoza nigricans (pete catifelate maronii pe piele, la ceafă sau axile) sau un HDL scăzut și trigliceride crescute la analizele de rutină pot sugera prediabet. Însă singura modalitate sigură de a ști este să vă măsurați glicemia. Dacă aveți factori de risc (kilograme în plus, rude cu diabet, hipertensiune, ovar polichistic etc.), este recomandat să faceți un set de analize care să includă glicemia à jeun și eventual HbA1c. La Carol Clinic, putem depista prediabetul devreme prin pachetele noastre de screening metabolic. În lipsa analizelor, prediabetul este ca un “dușman tăcut” – de aceea se și numește uneori hiperglicemie intermediară asimptomatică. Acordați atenție controalelor preventive, mai ales dacă știți că vă încadrați la risc.
• Pot reveni la glicemie normală dacă am prediabet? Da, este posibil! Multe persoane au reușit, prin schimbări intense ale stilului de viață, să aducă valorile glicemiei dinapoi în intervalul normal. Cheia este pierderea în greutate (dacă sunteți supraponderal) și creșterea sensibilității la insulină prin dietă și exercițiu. Chiar și o scădere de 5-7 kg poate face diferența la nivelul glicemiilor. De exemplu, s-a observat că după chirurgia bariatrică (pentru obezitate morbidă), mulți pacienți cu prediabet sau diabet incipient revin la glicemii normale datorită scăderii drastice în greutate. Dar nu e nevoie de intervenții chirurgicale în majoritatea cazurilor – modificările alimentare și sportul constant pot produce rezultate remarcabile în timp. Important este ca aceste eforturi să fie susținute. Ideal, colaborați cu un dietetician pentru a stabili un plan alimentar hipocaloric care să vi se potrivească, și găsiți forme de mișcare care vă plac (fie că e mers, ciclism, dans, înot etc.), ca să le puteți menține pe termen lung. Monitorizați-vă progresele: de exemplu, după 3-6 luni de stil de viață sănătos, repetați analizele. Mulți pacienți sunt motivați când văd îmbunătățiri – de pildă scăderea HbA1c de la 6.2% la 5.8%. Aceste schimbări indică faptul că prediabetul poate regresa. Desigur, odată ce atingeți valori normale, nu înseamnă că puteți reveni la vechile obiceiuri – predispoziția de fond va rămâne, deci va trebui să continuați cu noile obiceiuri pentru a menține normalitatea.
• Dacă am prediabet, ar trebui să iau medicamente (precum metformin) ca să previn diabetul? În general, tratamentul principal al prediabetului constă în modificări ale stilului de viață, nu medicamente. Metforminul – un medicament antidiabetic oral – a fost studiat în prevenția diabetului, iar rezultatele arată că are un efect modest în a întârzia apariția diabetului, mai ales la anumite grupuri (persoane mai tinere cu obezitate severă sau femei cu antecedente de diabet gestațional). Ghidurile internaționale sugerează că metforminul poate fi considerat în astfel de cazuri cu risc înalt, dar nu este obligatoriu. Decizia se ia împreună cu medicul, luând în calcul și toleranța la metformin (unii oameni au efecte adverse gastrointestinale cu el). Dacă sunteți motivat să faceți schimbări în dietă și exercițiu, este perfect posibil să preveniți diabetul fără medicamente. Avantajul metforminului este că ajută un pic la scăderea glucozei și poate reduce apetitul, facilitând pierderea în greutate la unii pacienți. Dezavantajul este că, luat singur fără schimbări de stil de viață, efectul lui nu e suficient pentru a contracara anii de rezistență la insulină. La Carol Clinic, abordăm fiecare caz individual: dacă, de exemplu, o pacientă de 35 de ani cu prediabet, indice de masă corporală de 32 și istoric de diabet gestațional întâmpină dificultăți în a slăbi, am putea adăuga metformin ca ajutor. Dar accentul rămâne tot pe corecțiile nutriționale și de activitate. Nu există o pastilă magică ce să “vindece” prediabetul – succesul pe termen lung depinde de adoptarea unui stil de viață sănătos.