Ce este: Obezitatea este o afecțiune complexă caracterizată printr-o acumulare excesivă de țesut adipos (grăsime corporală) în organism, până la un nivel care poate afecta negativ starea de sănătate. Măsurarea standard pentru a defini obezitatea este indicele de masă corporală (IMC) – calculat ca greutatea (în kg) împărțită la pătratul înălțimii (în metri). Un IMC între 18,5 și 24,9 indică o greutate normală, între 25-29,9 indică suprapondere, iar un IMC de 30 sau peste semnalează obezitatea. De exemplu, o persoană de 1,65 m și 82 kg are un IMC ~30 și se încadrează la obezitate. Obezitatea se clasifică la rândul ei în grad I (IMC 30-34,9), grad II (35-39,9) și grad III sau obezitate morbidă (IMC ≥40). Mai importantă decât greutatea totală este și distribuția grăsimii – obezitatea abdominală (de tip “măr”, cu depuneri de grăsime în jurul taliei) este asociată cu riscuri metabolice mai mari față de obezitatea de tip “pară” (cu depuneri predominant pe șolduri și coapse). Se consideră că o circunferință a taliei peste 102 cm la bărbați și peste 88 cm la femei indică un risc cardiovascular crescut datorat grăsimii viscerale. La nivel global, obezitatea a atins proporții epidemice, mai mult de 13% din populația adultă a lumii fiind obeză în 2016, iar această prevalență este în continuă creștere. În România, rata obezității a crescut semnificativ în ultimii ani, aliniindu-se trendului european. Obezitatea nu este doar o problemă de “estetică” sau greutate – este recunoscută medical ca o boală cronică ce afectează întregul organism, fiind un factor major de risc pentru numeroase alte afecțiuni. La Carol Clinic, abordăm obezitatea cu seriozitate și empatie: știm că este rezultatul unei combinații complexe de factori, nu o lipsă de voință, și ne concentrăm pe soluții personalizate pentru a ajuta pacienții să își îmbunătățească sănătatea pe termen lung.

Cauze și factori de risc: Obezitatea apare atunci când, pe o perioadă lungă de timp, aportul caloric depășește consumul caloric, iar surplusul de energie este stocat sub formă de grăsime. Această explicație simplă energetică stă la bază, dar cauzele obezității sunt mult mai nuanțate și implică factori multipli: genetici, comportamentali, de mediu, psihologici și socio-economici. Factori genetici: există o predispoziție genetică în obezitate – copii ai căror părinți sunt obezi au un risc mult mai mare să devină la rândul lor supraponderali. S-au identificat numeroase gene implicate în reglarea apetitului, metabolismului și stocării grăsimilor. Totuși, genele singure nu explică creșterea dramatică a obezității în ultimele decenii – ele stabilesc doar o susceptibilitate, iar declanșarea depinde de mediu. Factorii de mediu și stilul de viață: alimentația modernă hipercalorică este un factor-cheie. Disponibilitatea crescută a alimentelor procesate bogate în zaharuri și grăsimi nesănătoase (fast-food, dulciuri, snacks-uri) și porțiile din ce în ce mai mari contribuie la un aport caloric excesiv. În paralel, sedentarismul – statul prelungit la birou, folosirea automobilelor, timpul petrecut în fața ecranelor – a redus semnificativ consumul caloric zilnic față de generațiile trecute. Dezechilibrul dintre aport și consum devine astfel foarte ușor de atins: chiar și +100 kcal pe zi (echivalentul unui biscuit) se pot traduce într-o creștere în greutate de 5 kg într-un an. Factorii psihologici: mâncatul emoțional este o realitate pentru mulți – stresul cronic, anxietatea, depresia pot duce la supraalimentare sau la alegeri alimentare nesănătoase (hrană hipercalorică adesea asociată cu confort emoțional). La unele persoane, obezitatea poate fi atât cauză cât și efect al problemelor psihologice, creând un cerc vicios. Alți factori: privarea cronică de somn perturbă hormonii foamei și sațietății (crește grelina, scade leptina), favorizând un apetit mai mare. Anumite medicamente (de exemplu corticosteroizii, antidepresivele triciclice, unele antipsihotice) pot avea ca efect secundar creșterea în greutate. Dezechilibre endocrine precum hipotiroidismul sau sindromul Cushing pot contribui la obezitate, dar acestea sunt cauze mai rare. Un factor adesea ignorat este componenta socio-economică: accesul limitat la alimente sănătoase (fructe, legume proaspete) și educația nutrițională scăzută în unele comunități duc la diete bazate pe alimente ieftine, bogate în calorii goale. În concluzie, obezitatea rezultă dintr-o combinație de predispoziție și mediu “obezogen” – un mediu care încurajează mâncatul în exces și inactivitatea. La Carol Clinic, evaluăm în detaliu stilul de viață al pacienților noștri obezi pentru a identifica acei factori modificabili care au contribuit la creșterea în greutate (fie că e vorba de obiceiuri alimentare, lipsa timpului pentru mișcare, probleme emoționale etc.) și pentru a elabora un plan de intervenție țintit.

Simptome: Obezitatea în sine nu produce niște simptome “acute”, ci mai degrabă manifestări cronice și insidioase pe multiple planuri. Semnul evident este excesul ponderal – creșterea greutății corporale peste limitele normale pentru vârstă și înălțime, cu depunerea vizibilă de țesut adipos (mai ales abdominal, în jurul taliei, la nivelul șoldurilor, feselor, coapselor etc., în funcție de tip). Persoanele obeze pot acuza însă o serie de probleme fizice asociate: dispnee (senzație de respirație scurtă) la eforturi mici (urcatul scărilor, mersul rapid), cauzată de efortul suplimentar pe care trebuie să-l depună inima și plămânii; oboseală cronică și scăderea nivelului de energie; dureri articulare, în special la nivelul genunchilor, șoldurilor și spatelui (coloana lombară) – din cauza suprasolicitării acestor articulații de către greutatea excesivă. Mulți pacienți cu obezitate se confruntă cu transpirație excesivă și intoleranță la căldură, precum și cu iritatii cutanate în pliurile pielii (intertrigo) sau infecții fungice locale, deoarece pliurile cutanate rețin umezeala. Un alt simptom poate fi sforăitul puternic și somnolența diurnă, care sugerează sindrom de apnee în somn obstructivă – frecvent asociat cu obezitatea. Femeile obeze pot avea ciclu menstrual neregulat și probleme de fertilitate (datorate adesea sindromului ovarelor polichistice legat de obezitate). Pe plan psihologic, obezitatea poate duce la scăderea stimei de sine, simptome de anxietate sau depresie, retragere socială, în special din cauza stigmatizării sociale. Toate aceste manifestări pot varia ca intensitate. Important de menționat: obezitatea contribuie pe termen lung la apariția multor boli cronice, astfel încât simptomatologia se poate suprapune cu a acelor afecțiuni – de exemplu, hipertensiunea arterială (dureri de cap, amețeală), diabetul zaharat (sete, poliurie), ficatul gras (oboseală, disconfort în dreapta sub coaste) etc. Frecvent, obezitatea este detectată la un control medical prin simpla măsurare a greutății și taliei; pacientul poate să nu fi conștient că încadrându-se în categoria “supraponderal” sau “obez”, unele probleme pe care le consideră separate (dureri de genunchi, de ex.) sunt legate direct de excesul ponderal. La Carol Clinic, oferim o evaluare medicală completă a pacientului obez, investigând eventualele complicații deja prezente, astfel încât planul de tratament să țină cont de toate aspectele clinice.

Diagnostic: Diagnosticul de obezitate se stabilește prin calculul IMC (indice de masă corporală) și evaluarea circumferinței taliei, alături de un examen clinic general. IMC-ul, calculat din greutate și înălțime, oferă o categorie de greutate: subponderal (IMC <18,5), normal (18,5-24,9), supraponderal (25-29,9) sau obez (≥30). De exemplu, o persoană de 1,70 m și 80 kg are IMC ~27,7 – deci este supraponderală; la 100 kg ar avea IMC ~34,6 – obezitate grad I. IMC-ul are totuși limitările sale (nu face diferența între masa musculară și grăsime, de exemplu un sportiv masiv poate avea IMC mare fără a avea grăsime excesivă). De aceea, evaluarea se completează și cu alte metode: măsurarea perimetrului abdominal (talie), care reflectă grasimea viscerală; ideal <94 cm la bărbați și <80 cm la femei, iar peste 102 cm la bărbați/88 cm la femei indică risc cardiovascular crescut. La Carol Clinic, folosim și analizatori de compoziție corporală (bioimpedanță) care estimează procentul de grăsime corporală, masa musculară, apa etc., oferind o imagine mai detaliată. După stabilirea diagnosticului, etapa următoare este evaluarea complicațiilor asociate obezității: efectuăm analize de sânge pentru a verifica glicemia (depistarea eventualului prediabet sau diabet), profilul lipidic (colesterol, trigliceride – obezitatea se asociază cu dislipidemie), testele funcției hepatice (pentru a identifica steatoza hepatică – “ficatul gras”), dozarea hormonilor tiroidieni (pentru a exclude un hipotiroidism), eventual markeri de inflamație (obezitatea fiind o stare pro-inflamatorie). Tensiunea arterială este și ea măsurată, deoarece obezitatea predispune la hipertensiune. Dacă pacientul acuză simptome de apnee în somn (sforăit, somnolență diurnă), putem recomanda o polisomnografie. În funcție de situație, investigațiile pot continua cu ecografie abdominală (ficat, colecist etc.), EKG sau teste de efort (pentru evaluarea cardiovasculară). Toate aceste demersuri ne ajută să conturăm gradul obezității și impactul său asupra sănătății. De exemplu, diagnosticăm sindromul metabolic dacă pacientul obez întrunește criteriile (talie mare, trigliceride crescute, HDL scăzut, hipertensiune, glicemie crescută). În rezumat, diagnosticul de obezitate nu se oprește la constatarea unui IMC – la Carol Clinic abordarea este integrată: măsurăm, analizăm și punem cap la cap informațiile pentru a personaliza tratamentul.

Opțiuni de tratament: Tratamentul obezității se centrează pe scăderea ponderală sănătoasă și menținerea ulterioară a greutății obținute. Pilonii de bază sunt modificarea dietei și creșterea activității fizice, la care se pot adăuga, în funcție de caz, consiliere psihologică, medicație anti-obezitate sau chiar intervenții chirurgicale (bariatrice). 1. Dieta și nutriția: Nu există o dietă universală care să funcționeze la toată lumea – important este deficitul caloric (să consumi mai puține calorii decât arzi), dar modul în care se atinge trebuie adaptat preferințelor și nevoilor fiecărui pacient. La Carol Clinic, nutriționiștii noștri elaborează planuri alimentare personalizate, ținând cont de stilul de viață al pacientului, eventualele restricții medicale și preferințele culinare. În general, recomandăm o alimentație echilibrată, tip dietă mediteraneană – bogată în legume, fructe, proteine slabe (pește, pui), leguminoase, cereale integrale și grăsimi sănătoase în cantități moderate (ulei de măsline, avocado, semințe). Reducerea porțiilor și a aportului de calorii este esențială: un deficit de ~500 kcal față de necesarul zilnic duce la o pierdere ~0,5 kg pe săptămână (un ritm considerat sigur și sustenabil). Atenție pe reducerea zahărurilor și a alimentelor procesate dense energetic – dulciuri, sucuri, produse de patiserie, fast-food – acestea ar trebui eliminate sau consumate doar ocazional. Învățarea numărării caloriilor sau folosirea unui jurnal alimentar poate ajuta la conștientizare. Unele persoane pot beneficia de protocolul mesei controlate: 3 mese principale și 2 gustări mici pe zi, pentru a evita senzația de foame intensă. Hidratarea cu apă este importantă și adesea ajută la controlul apetitului. 2. Activitatea fizică: Creșterea consumului caloric prin mișcare este celălalt aspect cheie. Recomandarea standard este de cel puțin 150 de minute de exerciții aerobice moderate pe săptămână (sau 75 de minute de exerciții viguroase), distribuite în mai multe zile. Pentru scădere în greutate substanțială, multe ghiduri sugerează că ar fi ideal chiar 250-300 de minute/săptămână. Activitatea fizică trebuie aleasă astfel încât pacientului să îi placă și să poată menține: mersul pe jos în pas alert, alergare ușoară, ciclism, înot, fitness, aerobic, dans – orice formă e bună, atâta timp cât implică mișcare regulată. În plus, exercițiile de forță (ridicarea de greutăți sau exerciții cu greutatea corpului) de 2 ori pe săptămână ajută la creșterea masei musculare, ceea ce stimulează metabolismul. La pacienții cu obezitate severă sau cu probleme articulare, vom recomanda forme de mișcare cu impact redus (de exemplu exerciții în apă, bicicletă eliptică, yoga pentru începători) pentru a proteja articulațiile. Kinetoterapeuții Carol Clinic pot alcătui programe special adaptate nivelului de fitness al pacientului. 3. Suport comportamental și psihologic: Schimbarea obiceiurilor nu este ușoară – de aceea, consilierea psihologică și coaching-ul nutrițional ajută foarte mult. Identificarea declanșatorilor alimentari (mâncatul pe fond de stres sau plictiseală) și învățarea unor mecanisme de coping (ex: tehnici de relaxare în locul gustărilor, sau ținerea unui jurnal emoțional) fac parte din terapia obezității. La Carol Clinic, psihologii noștri pot lucra cu pacientul pe motivație, pe stabilirea unor obiective realiste și pe menținerea motivației pe termen lung. 4. Tratament medicamentos: În ultimii ani au apărut medicamente aprobate pentru tratamentul obezității, ce pot fi folosite ca adjuvant al dietei și exercițiului la pacienții cu IMC foarte mare sau cu comorbidități. Un exemplu este Orlistat, care scade absorbția grăsimilor la nivel intestinal (dar are efecte adverse gastrointestinale). Mai nou, liraglutida (și semaglutida în alte țări) – medicamente inițial folosite în diabet, care reduc apetitul și întârzie golirea gastrică – s-au dovedit eficiente în scăderea în greutate și sunt aprobate în doză mai mare special pentru obezitate. Acestea se administrează injectabil subcutanat și pot ajuta la pierderi de 5-10% din greutate sau mai mult în asociere cu dieta. Prescrierea medicamentelor anti-obezitate se face de către medicul specialist (endocrinolog, diabetolog) după o evaluare atentă a stării de sănătate, deoarece ele pot avea contraindicații sau efecte secundare. Se folosesc de regulă la pacienți cu IMC >30 sau >27 cu comorbidități, care nu au reușit suficiente rezultate doar cu modificări de stil de viață. 5. Chirurgia bariatrică: Pentru obezitatea morbidă (IMC ≥40, sau ≥35 cu complicații majore precum diabet, hipertensiune severă etc.), chirurgia bariatrică poate fi cea mai eficientă opțiune. Proceduri precum gastric sleeve (micșorarea stomacului) sau bypass-ul gastric reduc drastic capacitatea stomacului și/sau absorbția nutrienților, ducând la pierderi în greutate masive (de ordinul zecilor de kilograme) și la ameliorarea spectaculoasă a multor comorbidități (diabetul de tip 2 poate intra în remisie, tensiunea se îmbunătățește etc.). Desigur, chirurgia vine și cu riscuri și necesită schimbări de stil de viață pe viață (suplimente vitaminice, dietă specifică post-operator). Decizia pentru chirurgie se ia după ce alte eforturi au eșuat și doar după o evaluare multidisciplinară – la Carol Clinic, colaborăm cu chirurgi bariatrici experimentați atunci când un pacient dorește și îndeplinește criteriile pentru această intervenție, asigurând și suportul pre și post-operator (nutrițional, psihologic). Indiferent de calea aleasă, managementul obezității este un proces de durată, care continuă și după ce s-a atins greutatea dorită, prin menținerea noilor obiceiuri. Scopul nostru este nu doar scăderea în kilograme, ci și îmbunătățirea sănătății generale: scăderea obezității duce la reducerea riscului de diabet, boli de inimă, anumite cancere, la ameliorarea durerilor articulare, la creșterea mobilității și calității vieții și la prelungirea speranței de viață (obezitatea severă poate scurta viața cu 3-10 ani). La Carol Clinic, suntem alături de pacienți în această călătorie, oferind un mediu lipsit de judecată, plin de înțelegere și expertiză, ghidând pas cu pas transformarea către o versiune mai sănătoasă a lor.

Întrebări frecvente:

• Cum știu dacă sunt obez sau doar supraponderal? Cea mai simplă metodă este să vă calculați Indicele de Masă Corporală (IMC). Formula este greutatea (în kg) împărțită la înălțimea (în metri) la pătrat. De exemplu, dacă aveți 1,70 m înălțime și cântăriți 80 kg, IMC-ul dvs. este 80 / (1,7×1,7) ≈ 27,7, ceea ce corespunde supraponderalității. Pragul pentru obezitate este un IMC de 30. Deci, dacă același om ar cântări 88 kg (IMC ~30,4), ar intra în categoria obezitate grad I. Pentru referință: IMC 18,5-24,9 = greutate normală; 25-29,9 = supraponderal; 30-34,9 = obezitate grad I; 35-39,9 = grad II; ≥40 = obezitate morbidă (grad III). În plus față de IMC, verificați circumferința taliei. Dacă sunteți bărbat și talia depășește 102 cm, sau femeie cu talia peste 88 cm, acesta este un indiciu de obezitate abdominală cu risc metabolic crescut. Desigur, și aspectul fizic oferă indicii – prezența unui exces vizibil de grăsime în special pe abdomen, gât, torace sau șolduri sugerează obezitatea. La Carol Clinic, putem realiza și o analiză a compoziției corporale pentru a vedea procentul de grăsime. Însă, de regulă, dacă IMC-ul și talia sunt peste praguri, se poate pune diagnosticul de obezitate.
• Obezitatea este ereditară? Dacă părinții mei sunt obezi, voi fi și eu? Există cu siguranță o componentă genetică în obezitate, însă ereditatea nu dictează complet destinul cuiva. S-au identificat multiple gene asociate cu predispoziție la obezitate – de exemplu gene implicate în reglarea apetitului, stocarea grăsimilor, metabolismul energetic. Dacă unul sau ambii părinți sunt obezi, copilul are probabilitate mai mare să devină obez (în parte datorită genelor, dar și mediului familial – obiceiurile alimentare și stilul de viață se transmit). Cu toate acestea, genele nu sunt un “destin inevitabil”. Ele pot face ca unele persoane să fie mai predispuse la a lua în greutate (de exemplu, să simtă foamea mai intens sau să ardă caloriile mai lent), dar nu cauzează obezitate de unele singure – trebuie să existe un surplus de calorii. De exemplu, în ultimii 50 de ani ratele de obezitate au explodat la nivel global – genele populației nu s-au schimbat atât de repede, ci mediul. Așadar, cineva cu predispoziție genetică poate rămâne normoponderal dacă adoptă un stil de viață sănătos, la fel cum cineva fără antecedente familiale se poate îngrășa dacă mănâncă nesănătos și e sedentar. În concluzie: ereditaritatea joacă un rol, dar comportamentele și mediul sunt factori cel puțin la fel de importanți. Dacă știți că aveți “moștenire grea” în familie, fiți preventiv – aveți grijă la dietă și mișcare, pentru a contracara predispoziția. Noi, la Carol Clinic, ținem cont de istoricul familial în planul de management și vă vom ajuta să depășiți eventualele obstacole metabolice.
• Ce probleme de sănătate poate provoca obezitatea? Obezitatea are efecte extinse asupra întregului organism și este unul dintre principalii factori de risc pentru numeroase boli cronice. Printre complicațiile și afecțiunile asociate se numără: Diabetul zaharat de tip 2 – excesul ponderal (în special grăsimea abdominală) provoacă rezistență la insulină, crescând foarte mult riscul de diabet. Hipertensiunea arterială – inima trebuie să pompeze mai mult pentru a iriga o masă corporală mai mare, plus dezechilibrele hormonale din țesutul adipos duc la creșterea tensiunii. Dislipidemia – obezitatea se asociază cu colesterol LDL crescut, trigliceride crescute și HDL (“colesterolul bun”) scăzut, toate acestea contribuind la ateroscleroză. Boala cardiovasculară – obezitatea dublează riscul de boli de inimă (boală coronariană, infarct) și accident vascular cerebral; ateroscleroza este accelerată de factorii menționați. Apneea de somn – grăsimea în exces la nivelul gâtului îngustează căile respiratorii în timpul somnului, ducând la pauze de respirație, sforăit și scăderea oxigenării. Apneea netratată obosește inima și creierul și provoacă somnolență diurnă. Osteoartrita – surplusul ponderal pune presiune mecanică pe articulații (coloana, șolduri, genunchi, glezne), grăbind uzura cartilajului și provocând dureri articulare cronice, artroză. Ficatul gras non-alcoolic (steatoza hepatică) – obezitatea, mai ales abdominală, duce la depunerea de grăsime în ficat; aceasta poate evolua spre steatohepatită și ciroză în cazuri severe. Calculii biliari – sunt mai frecvenți la persoanele obeze, din cauza modificărilor în metabolismul colesterolului. Complicații respiratorii – pe lângă apnee, obezitatea reduce expansiunea plămânilor (sindrom hipoventilație-obezitate), cauzând disconfort respirator. Infertilitate și tulburări hormonale – la femei, obezitatea se asociază cu sindrom de ovar polichistic (cicluri neregulate, ovulație rară), făcând concepția mai dificilă; la bărbați, obezitatea poate scădea nivelul de testosteron și calitatea spermei. Complicații în sarcină – obezitatea maternă crește riscul de diabet gestațional, hipertensiune gestațională, preeclampsie, nevoie de cezariană și complicații pentru făt. Cancer – Obezitatea este recunoscută ca factor de risc pentru anumite cancere: de colon, sân (după menopauză), uter (endometru), rinichi, pancreas, ficat, esofag, vezică biliară. Mecanismele includ inflamația cronică și hormonii produși de țesutul adipos. Probleme psihosociale – nu în ultimul rând, obezitatea poate duce la depresie, anxietate, stigmatizare socială, reducerea calității vieții și dificultăți la locul de muncă. Pe scurt, obezitatea afectează aproape fiecare sistem al corpului. Vestea bună este că pierderile modeste în greutate (5-10%) aduc beneficii mari – scad tensiunea, îmbunătățesc glicemia și colesterolul, reduc apneea, ameliorează durerile articulare. Cu cât scăderea în greutate e mai mare (în limite sănătoase), cu atât mai mult se reduc riscurile. De aceea, tratând obezitatea, tratăm indirect și prevenim toată această listă lungă de probleme.
• Cum pot slăbi în mod sănătos și sigur? Am încercat diete drastice în trecut, dar m-am îngrășat la loc. Scăderea în greutate sănătoasă înseamnă un ritm gradual și o abordare echilibrată, care să poată fi menținută pe termen lung. Dietele restrictive extreme (de tip înfometare sau regimuri dezechilibrate mono-aliment) pot duce la pierdere rapidă inițială, dar de obicei nu sunt sustenabile – organismul intră în “mod de înfometare”, metabolismul încetinește, apar deficiențe nutriționale și pofte intense, iar la întreruperea dietei se ia rapid înapoi greutatea pierdută (efect yo-yo). Recomandarea noastră este să evitați curele de slăbire minune care promit -10 kg în 2 săptămâni. În schimb, concentrați-vă pe schimbarea stilului de viață: reduceți treptat aportul caloric, alegeți alimente naturale, gătiți mai des acasă, creșteți consumul de legume și proteine slabe și limitați zahărul și făinoasele albe. Stabiliți-vă obiective realiste: de exemplu 0,5-1 kg pe săptămână este un ritm excelent. Poate părea lent, dar în 6 luni astfel se pot pierde 12-24 kg, ceea ce are un impact enorm asupra sănătății. Pe lângă dietă, creșteți activitatea fizică – găsiți ceva ce vă place (plimbări cu un prieten, mers pe bicicletă, dans, sala de fitness) și faceți regulat, ideal 30 de minute pe zi. Continuitatea e mai importantă decât intensitatea – nu trebuie să faceți antrenamente grele ca un atlet, ci să fiți consecvent zilnic. Un alt aspect important: gestionarea așteptărilor și a motivației. Slăbitul nu este un proces liniar – e posibil să stagnați uneori sau să aveți mici oscilații. Nu vă descurajați și nu renunțați dacă într-o săptămână nu ați scăzut sau ați pus 1 kg în plus (poate fi retenție de apă sau masă musculară dacă faceți sport). Priviți imaginea de ansamblu. E util să țineți un jurnal alimentar și de activitate – conștientizarea și auto-monitorizarea cresc șansele de reușită. De asemenea, cereți sprijinul familiei și prietenilor – un mediu de suport face diferența. La Carol Clinic, punem la dispoziție și ședințe de consiliere și grupuri de suport pentru scădere ponderală, unde împărtășiți experiențe cu alți pacienți. În concluzie: cheia este moderația și persistența. O dietă sănătoasă combinată cu mișcare susținută vă va aduce rezultate – nu poate fi garantat “repede”, dar va fi durabil. Gândiți-vă că nu țineți o cură temporară, ci faceți o schimbare pentru totdeauna în modul de viață. Astfel, odată ce atingeți greutatea dorită, noile obiceiuri vă vor ajuta să o mențineți fără eforturi drastice.

Există medicamente sau suplimente care să ajute la slăbit? Sunt sigure? Pe piață există numeroase suplimente de slăbit (pastile “naturiste”, ceaiuri, pudre ș.a.), însă majoritatea nu au dovezi științifice solide în spate și pot chiar provoca efecte adverse. Este bine să fiți precauți cu produsele care promit slăbire rapidă fără dietă – cele mai multe fie nu au efect real, fie includ substanțe ascunse (de exemplu stimulente periculoase) care pot dăuna inimii sau ficatului. În ceea ce privește medicamentele aprobate medical: există câteva opțiuni destinate obezității (nu supraponderalității ușoare). Un exemplu este Orlistat (Xenical) – acesta acționează local în intestin împiedicând absorbția unei părți din grăsimile alimentare; poate duce la scădere modestă în greutate (2-3 kg peste dieta simplă), dar are efecte adverse digestive (scaune grase, flatulență) și impune dietă cu grăsimi reduse oricum. Alte medicamente mai noi, cum ar fi Liraglutida (Saxenda) – un analog de hormon intestinal care scade apetitul – au arătat eficacitate mai bună, ajutând pacienții să piardă în medie 8-10% din greutate în 6-12 luni, în combinație cu dieta. Acesta se administrează injectabil zilnic și poate da greață la început, dar multe persoane îl tolerează bine. Semaglutida (un analog similar, administrat săptămânal) a arătat pierderi și mai mari (~12-15%), însă deocamdată la noi e disponibilă doar pentru diabet; probabil în viitor va fi aprobată și pentru obezitate. Orice medicație de acest tip trebuie prescrisă de medic, în urma evaluării stării de sănătate, și de obicei este indicată pentru IMC >30 sau >27 cu comorbidități, când dietă și exercițiul singure nu au dat rezultate suficiente. Sunt medicamentele singure suficiente? – Nu, ele funcționează doar ca adiție la eforturile de stil de viață, nu le pot înlocui. Dacă luați o pastilă de slăbit dar continuați să mâncați mult și nesănătos, nu veți avea beneficiu. În plus, efectul medicației durează cât timp o luați; dacă o opriți și nu ați însușit obiceiuri noi, există riscul de a recâștiga greutatea. De aceea, la Carol Clinic, considerăm că intervenția farmacologică își are locul ei (în special pentru persoanele cu obezitate severă care au nevoie de un impuls metabolic), dar punem accentul tot pe educație nutrițională și schimbare comportamentală. Siguranța este esențială – nu vom recomanda nimic ce nu este aprobat și testat. Așadar, dacă sunteți interesați de ajutor medicamentos, discutați cu medicul dvs. pentru a vedea dacă vă încadrați și care ar fi opțiunea potrivită. Nu luați pe cont propriu pastile dubioase promovate online. Unele pot conține amfetamine, hormoni tiroidieni, diuretice sau laxative în combinații periculoase, care pot provoca deshidratare, aritmii cardiace, tulburări psihice sau leziuni de organ. Din păcate, nu există o soluție magică. Dar, cu ghidajul corect și eventual cu suport farmacologic adecvat, procesul de slăbire poate fi mult facilitat. La Carol Clinic, evaluăm fiecare caz în parte și, dacă medicația este indicată, o vom folosi în cel mai sigur mod, monitorizând îndeaproape progresul.