Dermatita seboreică
01Ce este dermatita seboreică?
Dermatita seboreică este o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, relativ frecventă, care afectează mai ales zonele bogate în glande sebacee: scalpul, fața și pieptul. Se manifestă prin plăci roșii acoperite de scuame (coji) albe sau gălbui, cu aspect gras sau uscat. Poate apărea mătreață pe scalp, forma cea mai ușoară și mai comună a bolii, dar și zone roșii, cu descuamare, pe marginile nasului, pe sprâncene, pe frunte, la marginea scalpului, și în jurul urechilor. Boala revine periodic, cu pusee și remisiuni influențate de anotimp (se agravează adesea iarna) și de diverși factori, cum sunt stresul și oboseala.
Dermatita seboreică nu este contagioasă și nu este cauzată de o igienă deficitară. Este o boală comună: se estimează că 3-10% din populație are o formă vizibilă de dermatită seboreică. Are două vârfuri de apariție: în primele luni de viață (crusta de lapte a sugarilor, care dispare de obicei spontan până la vârsta de 1 an) și la adulții tineri, bărbații fiind ușor mai predispuși, cu persistență în grade diferite la vârsta adultă.
02Care sunt cauzele și factorii de risc?
Dermatita seboreică are cauze multiple. Nu se cunoaște un singur mecanism declanșator, dar cercetările arată o combinație de factori:
Rolul levurii Malassezia
Pe pielea bogată în sebum trăiește în mod normal o levură din genul Malassezia (cunoscută și ca Pityrosporum). La persoanele predispuse, această ciupercă, care se hrănește cu grăsimi, se poate înmulți excesiv și poate irita pielea prin produșii ei: descompune sebumul și produce acizi grași care declanșează inflamația. Malassezia furfur și alte specii se găsesc în număr mare în scuamele de dermatită seboreică, de aceea antifungicele locale ajută adesea. Nu este totuși o infecție clasică, ci mai degrabă o hipersensibilitate a pielii la această ciupercă obișnuită.
Excesul de sebum
Persoanele cu ten gras sau cu activitate sebacee crescută (influențată, de exemplu, de androgeni) sunt mai predispuse. Sebumul în exces creează un mediu favorabil pentru Malassezia și poate favoriza inflamația. Totuși, boala poate apărea și la persoane cu secreție normală de sebum.
Predispoziția genetică și imunitatea
Există familii în care boala este mai frecventă, ceea ce sugerează o predispoziție genetică. Reacția imună locală la Malassezia diferă de la un pacient la altul: la unii, prezența ciupercii declanșează o inflamație cronică moderată.
Factorii neurologici și stresul
S-a observat o legătură puternică între anumite boli neurologice și formele severe de dermatită seboreică: pacienții cu boala Parkinson, cu accidente vasculare cerebrale sau cu traumatisme craniene au adesea o dermatită seboreică pronunțată. Un tonus anormal al sistemului nervos vegetativ poate influența secreția de sebum și bariera pielii. Stresul emoțional și oboseala agravează aproape întotdeauna boala, iar mulți pacienți au pusee în perioadele de stres intens.
Sezonul rece și mediul
Boala tinde să se agraveze toamna și iarna, când aerul este mai rece și mai uscat, iar expunerea la soare, care are un efect antiinflamator natural, scade. Razele UV pot reduce Malassezia, ceea ce explică de ce, vara, simptomele se ameliorează la unii pacienți. Umiditatea sau poluarea pot avea și ele un rol de agravare.
Imunitatea scăzută
Persoanele cu HIV/SIDA au mult mai des o dermatită seboreică severă, iar boala se poate agrava și în alte forme de imunosupresie. Acest lucru arată importanța imunității în ținerea sub control a ciupercii Malassezia și a inflamației.
Alți factori
Modificările hormonale (de exemplu, dermatita seboreică a nou-născutului este atribuită parțial hormonilor materni, care stimulează glandele sebacee ale copilului), alimentația dezechilibrată (carențele de vitamina B6 și de zinc sunt posibil implicate) și produsele cosmetice nepotrivite (uleiuri sau geluri care pot crește retenția de sebum) pot influența evoluția bolii.
Pe scurt, de ce apare
Dermatita seboreică apare la persoanele predispuse, în zonele bogate în sebum, sub influența levurii Malassezia și a altor factori: hormonali, neurologici, imunitari. Nu este o alergie și nici o infecție propriu-zisă, ci un tip de eczemă legată de aceste condiții.
03Care sunt simptomele?
Dermatita seboreică arată diferit în funcție de zona afectată, dar are câteva elemente comune:
Scuamele (cojile) albe sau gălbui
Pot fi uscate, ca o mătreață fină, albă, care cade pe umeri, sau grase, mai aderente, gălbui, lipite de pielea roșie.
Roșeața și inflamația
Pielea de sub scuame este roșiatică și iritată. În formele ușoare, roșeața este minimă, iar în cele severe zonele sunt intens roșii, uneori cu mici fisuri în pliuri.
Mâncărimea variabilă
Mulți pacienți au o mâncărime ușoară sau moderată, mai ales pe scalp. Alteori apar o ușoară senzație de arsură sau disconfort. La unele persoane mâncărimea lipsește aproape complet, mai ales la bărbații cu pielea groasă.
Crusta de lapte la sugari
La bebeluși, boala se manifestă prin cruste groase, galbene, unsuroase pe scalp. Pot apărea și zone roșii cu scuame pe față sau extinderi pe corp, rar pe tot corpul (eritrodermia Leiner). De regulă nu deranjează mult copilul și dispare până la vârsta de 1 an.
Zonele afectate cel mai des
- Scalpul: mătreața (pitiriazisul capitis) este considerată o formă de dermatită seboreică. În cazurile mai avansate apar plăci roșii acoperite de cruste groase, alb-gălbui, aderente, care, neglijate, pot fi confundate cu psoriazisul scalpului. Pot fi afectate și linia de inserție a părului și zona din spatele urechilor.
- Fața: sprâncenele (cojițe în sprâncene), zona dintre sprâncene, pliurile nazolabiale, de o parte și de alta a nasului, unde se văd scuame gălbui pe fond roșu, marginea pleoapelor (blefarita seboreică, cu pleoape roșii și scuame fine la baza genelor) și canalul urechii (mâncărime și cojire în urechi). La bărbați poate fi afectată zona bărbii și a mustății, mai ales la cei care poartă barbă, unde scuamele rămân prinse în păr.
- Pieptul (zona din fața sternului): apare o erupție de plăci roșii cu scuame, mai ales în centrul pieptului, adesea rotunjite sau cu contur policiclic. Scuamele pot fi mai uscate decât pe față, iar mâncărimea poate fi prezentă.
- Pliurile (axile, sub sâni, zona inghinală): leziunile apar de obicei ca zone roșii, umede, cu mai puține scuame sau cu piele macerată. Trebuie deosebite de candidoză, iar uneori cele două coexistă.
Cum evoluează boala
Dermatita seboreică are un curs cronic, cu recidive. Simptomele pot fi mai intense în perioadele de stres sau iarna și se ameliorează vara. La pubertate, boala se accentuează de obicei, odată cu creșterea secreției de sebum.
În cazurile severe la adulți, zonele pot deveni foarte roșii, acoperite de scuame abundente, cu un aspect inestetic. Pacienții pot fi deranjați de mătreața vizibilă pe haine sau de roșeața feței, care dă un aspect neîngrijit, iar blefarita poate da disconfort ocular (ochi uscați, iritați).
Boala are tendința de a reveni: chiar și după un tratament reușit, poate reapărea în timp și poate necesita uneori un tratament de întreținere pe termen lung.
04Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul dermatitei seboreice este în general clinic, pe baza localizării tipice și a aspectului leziunilor. Îl susțin:
- scuamele grase, gălbui, pe zonele seboreice (scalp, pliurile din jurul nasului, sprâncene);
- mătreața persistentă pe scalp;
- caracterul cronic, recidivant;
- lipsa semnelor de psoriazis, cum sunt scuamele groase, alb-sidefii, pe coate și pe genunchi sau semnul Auspitz (sângerarea punctiformă la răzuire), care nu apare în dermatita seboreică;
- răspunsul la tratamentele antifungice locale, dacă este cunoscut din istoric.
Investigații, când există dubii
De obicei nu sunt necesare investigații. Dacă există incertitudini, medicul poate recomanda:
- Examenul microscopic al scuamelor (KOH): poate evidenția levurile Malassezia. Se face rar, doar pentru confirmarea colonizării.
- Biopsia cutanată: este rareori necesară, doar dacă se suspectează altă boală sau dacă leziunile nu răspund la tratament. La microscop, dermatita seboreică arată ca o dermatită spongiotică (eczemă), cu ușoare elemente psoriaziforme. Biopsia ajută la deosebirea de psoriazis când tabloul clinic nu este clar, de exemplu între un psoriazis al scalpului și o dermatită seboreică severă, deși există și o formă mixtă, numită „sebopsoriazis”.
- Analizele de sânge: nu sunt specifice. Dacă se suspectează o boală asociată, de exemplu infecția HIV, se poate face testarea, iar un test HIV poate fi luat în calcul dacă simptomele sunt neașteptat de severe.
Diagnosticul diferențial
Principalele afecțiuni de care medicul deosebește dermatita seboreică sunt:
- Psoriazisul: pe scalp are scuame mai argintii și plăci extinse, care depășesc adesea linia părului, iar de obicei există leziuni de psoriazis și în alte zone tipice (coate, genunchi). Cele două boli pot coexista pe scalp (sebopsoriazis).
- Dermatita atopică: poate afecta scalpul la copii, dar de obicei dă mai multă mâncărime, apare pe fondul unei pieli atopice, uscate, și are alte localizări (obrajii la sugari, pliurile la copii).
- Dermatita de contact: o alergie la un șampon sau la alt produs poate imita dermatita seboreică. Ajută istoricul, adică apariția bruscă după folosirea unui produs nou.
- Rozaceea: pe față dă roșeață și uneori o descuamare ușoară, dar nu scuame grase evidente și nici mătreață pe scalp. Are vase mici dilatate (telangiectazii), eventual pustule, și afectează centrul feței, fără sprâncene.
- Candidoza pliurilor: dacă sunt afectate doar pliurile (sub sâni, axile), cu roșeață intensă și margine activă, trebuie luată în calcul candidoza, iar examenul KOH poate arăta elementele de Candida. Candidoza dă mai multă mâncărime și macerație, în timp ce dermatita seboreică este mai uscată și cu scuame.
- Tinea capitis: la copii, o ciupercă dermatofită poate produce coji pe scalp, dar de obicei cu zone de cădere a părului (alopecie). Cultura fungică lămurește diagnosticul. La adulți, tinea capitis este rară.
Evaluarea severității
După diagnostic, medicul apreciază severitatea: ușoară (doar mătreață, puține leziuni pe față), moderată (leziuni vizibile, mâncărime deranjantă) sau severă (plăci extinse, disconfort mare, posibil roșeață generalizată). Se notează și bolile asociate, de exemplu boala Parkinson sau infecția HIV, pentru un tratament integrat.
05Cum se tratează dermatita seboreică?
Nu există un tratament care să vindece definitiv dermatita seboreică, pentru că este o afecțiune cronică, recidivantă, dar există multe opțiuni care controlează eficient simptomele și mențin boala la un nivel minim:
Antifungicele locale
Având în vedere rolul levurii Malassezia, șampoanele medicinale și cremele antifungice sunt baza tratamentului. Șamponul cu ketoconazol 2% (sau cu ciclopirox olamină) se folosește de 2-3 ori pe săptămână pe scalp și chiar pe zonele afectate de pe corp, lăsat să acționeze 5-10 minute înainte de clătire. Reduce mult populația de ciuperci și, astfel, inflamația. Crema cu ketoconazol se poate aplica zilnic pe leziunile de pe față sau de pe piept. Ciclopiroxul, piritionatul de zinc (șampon cu 1-2%), sulful și șampoanele cu seleniu sunt alte variante, cu efect antifungic și keratolitic.
Șamponul cu gudron
Ajută la reducerea descuamării. Se folosește mai rar, din cauza mirosului și a faptului că poate colora părul deschis, dar este o opțiune veche pentru mătreața severă.
Inhibitorii de calcineurină locali
Tacrolimusul unguent 0,1% sau pimecrolimusul cremă 1% pot fi folosiți, mai ales pe față, ca tratament antiinflamator de întreținere, fără corticoizi. Dacă îi aplici de 2-3 ori pe săptămână pe zonele problemă, reduc roșeața și scuamele și previn puseele. Sunt utili mai ales când corticoizii sunt contraindicați, de exemplu dacă ai și acnee.
Keratoliticele
Pe scalp, înainte de spălare, o loțiune cu acid salicilic sau cu uree înmoaie crustele groase și ușurează îndepărtarea lor: de exemplu, acid salicilic 2-5% în ulei mineral, lăsat câteva ore sau peste noapte, urmat de un șampon medicinal. La sugarii cu crustă de lapte, se poate aplica ulei pentru bebeluși sub o căciuliță, câteva ore, apoi scalpul se spală și se perie delicat.
Îngrijirea pleoapelor
În blefarita seboreică, igiena locală este importantă: comprese calde pe pleoape și curățarea zilnică a marginii pleoapelor cu șervețele speciale sau cu bețișoare înmuiate în bicarbonat diluat, pentru îndepărtarea scuamelor. Dacă inflamația este mare, oftalmologul poate recomanda unguente oftalmice cu antibiotic și corticoid.
Fototerapia
Expunerea la raze UV poate ajuta, de aceea vara este mai bine. În cazurile rezistente, unii medici încearcă UVB sau PUVA, dar nu este un tratament standard, din cauza riscurilor. Mai degrabă se recomandă expunerea controlată la soarele natural.
Corticosteroizii locali
Pentru calmarea rapidă a inflamației și a mâncărimii în pusee se folosesc corticosteroizi locali, aleși în funcție de zonă:
- Pe scalp: loțiuni sau spume cu corticoid (de exemplu clobetasol, betametazonă sau mometazonă), aplicate de 1-2 ori pe zi, de obicei pentru scurt timp (2 săptămâni), până la calmarea leziunilor. Ajută la reducerea roșeții și a mâncărimii.
- Pe față: se preferă un corticoid slab (hidrocortizon cremă 1%) pentru câteva zile, din cauza riscului de atrofie a pielii și de rozacee indusă de corticoizi. Ca alternativă, se pot folosi pe față inhibitorii de calcineurină (tacrolimus, pimecrolimus), în afara indicațiilor aprobate, mai ales în boala cronică, pentru a evita corticoizii.
- În pliuri: corticoizi slabi sau de potență medie, eventual în combinație cu un antifungic (de exemplu, creme care conțin și un corticoid, și clotrimazol), pentru a acoperi și o posibilă suprainfecție cu Candida.
Tratamentele sistemice
Sunt rareori necesare, doar în cazurile foarte severe, care nu răspund la tratamentul local:
- Antifungicele orale: curele scurte de itraconazol sau fluconazol pot reduce Malassezia și pot ameliora boala (de exemplu, itraconazol 200 mg pe zi, 7 zile). Se folosesc doar dacă tratamentele locale nu ajută suficient.
- Isotretinoinul oral: dozele mici de isotretinoin (un derivat de vitamina A, folosit în acnee) scad producția de sebum și pot ameliora mult dermatita seboreică severă, de exemplu 10-20 mg pe zi, câteva luni. Trebuie cântărite însă riscul efectelor adverse și posibilitatea recidivei după oprire.
- Corticoizii orali: nu se recomandă în dermatita seboreică, poate doar extrem de rar, de exemplu la un pacient cu HIV și dermatită seboreică extinsă, pentru că raportul risc-beneficiu este nefavorabil, iar efectul este oricum temporar.
Tratamentul de întreținere
Pentru că dermatita seboreică tinde să revină, se recomandă un tratament de întreținere:
- Dacă ai mătreață cronică, poți folosi preventiv un șampon cu ketoconazol sau cu zinc o dată pe săptămână, chiar și când scalpul arată bine.
- Dacă ai leziuni pe față, poți aplica o cremă cu ketoconazol de 2 ori pe săptămână pe zonele tipice sau tacrolimus o dată la câteva zile.
- Spălarea regulată a părului, de 3 ori pe săptămână sau mai des, la nevoie, cu produse care nu agresează scalpul, este importantă.
06Sfaturi utile dacă ai dermatită seboreică
O rutină regulată de îngrijire, alături de tratamentele prescrise de medic, ține boala sub control, iar dermatita seboreică bine gestionată este o afecțiune cu care se trăiește relativ ușor. Te ajută:
Spălarea regulată a zonei afectate
Dacă ai mătreață, spală scalpul des, de cel puțin 2-3 ori pe săptămână, cu un șampon antimătreață. Mitul că spălatul rar reduce mătreața nu este adevărat: dimpotrivă, este bine să îndepărtezi regulat scuamele și excesul de sebum. Clătește bine părul și scalpul, pentru că reziduurile de șampon pot irita. Spală-ți fața de două ori pe zi cu un gel de curățare blând, fără parfum, ideal pentru piele sensibilă sau predispusă la roșeață.
Apa călduță, nu fierbinte
Apa foarte fierbinte poate îndepărta prea mult sebum dintr-odată, ceea ce poate stimula paradoxal secreția ulterioară sau poate irita pielea. Folosește apă călduță la duș și la spălatul pe cap.
Șampoanele și săpunurile potrivite
Caută șampoane cu ingrediente antimătreață: ketoconazol, piritionat de zinc, sulf, gudron, seleniu. Le poți alterna. De exemplu, într-o săptămână poți face două spălări cu șamponul medicinal și una cu un șampon blând, hidratant, pentru scalp sensibil, ca să nu îl usuci excesiv. Pentru corp, evită săpunurile dure și folosește un gel de duș pentru piele sensibilă. Evită șampoanele 2 în 1 cu balsam, care pot lăsa reziduuri grase pe scalp.
Fără acumulare de produse de styling
Gelurile, fixativele și ceara de păr, folosite în exces, pot agrava mătreața și dermatita scalpului, pentru că rețin sebumul și irită scalpul. Dacă le folosești, spală părul la sfârșitul zilei.
Hidratarea pielii după spălare
Paradoxal, pielea cu dermatită seboreică poate avea nevoie de hidratare: dacă devine prea uscată după spălare, glandele sebacee pot fi suprastimulate, iar scuamele se pot accentua. Folosește o cremă ușoară, necomedogenă, după spălarea feței. Există creme formulate special pentru pielea seboreică, cu ingrediente antiinflamatoare (de exemplu bisabolol, niacinamidă).
Nu scărpina și nu îndepărta agresiv cojile
Scărpinatul sau frecarea pielii descuamate pot agrava inflamația și pot duce la infecții secundare. Dacă ai coji groase, înmoaie-le întâi (cu ulei sau cu unguent cu acid salicilic), apoi spală delicat sau perie ușor. Pentru scalpul sugarului, folosește o perie moale.
Folosește corect tratamentele prescrise
Aplică șampoanele medicinale conform indicațiilor: nu le clăti imediat, lasă-le 5 minute. Respectă durata curei cu corticoizi locali stabilită de medic (de obicei câteva zile sau săptămâni, nu pe termen nelimitat), ca să eviți efectele adverse. Continuă antifungicele locale încă cel puțin 1-2 săptămâni după ameliorare, ca să previi o recidivă rapidă.
Hainele și mediul
Poartă haine din materiale care respiră, ca bumbacul, mai ales dacă ai dermatită seboreică în pliuri: materialele sintetice rețin transpirația și pot agrava erupția. Iarna, folosește un umidificator dacă aerul din casă este foarte uscat din cauza caloriferelor.
Stilul de viață
Odihnește-te suficient și gestionează stresul, pentru că agravează boala: mișcarea regulată, plimbările, yoga sau meditația ajută. Observă dacă alimentația are vreun efect: la unele persoane, excesul de alcool sau de alimente foarte procesate poate agrava inflamația. O alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe și acizi grași omega-3 (pește), poate ajuta pielea în ansamblu.
Tratează și celelalte afecțiuni
Dacă ai alte boli (de exemplu boala Parkinson sau infecția HIV), urmează tratamentul lor, pentru că ameliorarea lor poate ajuta indirect și dermatita seboreică. Spune-i medicului dacă observi o legătură, de exemplu dacă mătreața s-a agravat mult după un medicament nou.
Cosmeticele potrivite
Folosește produse de îngrijire adaptate: creme de față fără ulei, eventual cu ingrediente antiinflamatoare sau antifungice ușoare. Evită să aplici ulei de păr direct pe scalp, pentru că hrănește ciupercile. Unele persoane găsesc utile masajul scalpului cu ulei de arbore de ceai diluat, care are proprietăți antifungice, sau clătirea cu ceai de mușețel, dar acestea sunt doar adjuvante și nu înlocuiesc tratamentul medical.
07De ce este important consultul dermatologic?
Dermatita seboreică poate părea o problemă minoră, dar sfatul unui dermatolog este foarte util, mai ales când simptomele sunt supărătoare sau nu cedează ușor:
Diagnosticul corect
Dermatologul confirmă că este vorba de dermatită seboreică. Mulți pacienți își tratează singuri „mătreața” cu diverse produse, dar, dacă de fapt este psoriazis sau o infecție cu ciuperci (tinea), tratamentul potrivit întârzie. Diagnosticul exact aduce și liniște celor care se tem că au psoriazis sau o boală gravă.
Tratamente potrivite formei tale
Există multe produse antimătreață, iar medicul știe care conțin substanțe cu eficiență dovedită și ți le recomandă pe cele potrivite formei și severității bolii. De exemplu, îți spune cum să combini un șampon antimătreață cu o loțiune cu corticoid într-un puseu sever sau ce cremă să folosești pe față. Fără consult, ai putea folosi greșit corticoizi puternici pe față, cu risc de efecte adverse, sau doar remedii blânde când ai nevoie de un tratament mai puternic.
Formele rezistente
Dacă boala nu răspunde la produsele fără rețetă, dermatologul poate prescrie medicamente pe rețetă, de exemplu tacrolimus unguent, ori chiar antifungice orale sau isotretinoin în formele severe, decizii care necesită supraveghere medicală și analize.
Urmărirea pe termen lung
Fiind o boală cronică, este bine să ai un plan de întreținere. Dermatologul stabilește cum folosești intermitent șampoanele medicinale pentru prevenție și ajustează tratamentul în funcție de anotimp. Dacă boala își schimbă evoluția, de exemplu se extinde brusc, medicul caută eventuale cauze, cum ar fi scăderea imunității.
Informații personalizate
În consultație poți discuta despre mituri și realități: medicul îți explică, de exemplu, că boala nu ține de igiena precară, lucru care îi jenează pe mulți pacienți, și îți dă sfaturi practice de îngrijire, de exemplu cum cureți corect scalpul bebelușului cu crustă de lapte. Aceste informații reduc anxietatea și îți dau control asupra situației.
Identificarea factorilor care agravează boala
Dermatologul privește situația în ansamblu: te întreabă de stres, de starea generală, de medicamentele pe care le iei și îți poate recomanda investigații, de exemplu pentru tiroidă sau un test HIV, dacă manifestările sunt neobișnuit de severe, ori te poate trimite la neurolog, dacă suspectează o legătură. Acest screening este important, pentru că uneori dermatita seboreică este un semnal: de exemplu, la un tânăr cu o erupție brusc severă se recomandă testul HIV.
Prevenirea complicațiilor
Scărpinatul frecvent sau folosirea greșită a corticoizilor pot duce la complicații: infecții secundare, acnee indusă de corticoizi pe față, subțierea pielii. Dermatologul urmărește aceste riscuri și ajustează planul, de exemplu dacă a apărut o foliculită pe scalp de la un ulei prea gras.
Întrebări frecvente
Nu găsești răspunsul? Scrie-ne pe WhatsApp la 0770 638 357.
Nu. Dermatita seboreică nu este contagioasă și nu este cauzată de o igienă deficitară. Apare la persoanele predispuse, în zonele bogate în sebum, sub influența levurii Malassezia, care trăiește în mod normal pe piele, și a unor factori hormonali, neurologici sau imunitari.
Nu există un tratament care să o vindece definitiv, pentru că este o afecțiune cronică, recidivantă. Tratamentele controlează însă eficient simptomele, iar un tratament de întreținere, de exemplu un șampon cu ketoconazol sau cu zinc folosit o dată pe săptămână, ajută la prevenirea puseelor.
Nu, este un mit. Dimpotrivă, este bine să speli scalpul cu mătreață de cel puțin 2-3 ori pe săptămână, cu un șampon antimătreață, ca să îndepărtezi regulat scuamele și excesul de sebum. Clătește bine, pentru că reziduurile de șampon pot irita scalpul.
Pentru că toamna și iarna aerul este mai rece și mai uscat, iar expunerea la soare scade. Soarele are un efect antiinflamator natural, iar razele UV pot reduce levura Malassezia, de aceea, vara, simptomele se ameliorează la unii pacienți. Stresul și oboseala pot declanșa și ele pusee.
Este forma de dermatită seboreică a sugarului: cruste groase, galbene și unsuroase pe scalp, uneori cu zone roșii cu scuame pe față sau pe corp. De regulă nu deranjează copilul și dispare până la vârsta de 1 an. Crustele se înmoaie cu ulei, apoi scalpul se spală și se perie delicat.
Surse și lecturi suplimentare.
Materiale pentru pacienți de la organizații medicale, autorități de sănătate și publicații de specialitate, pentru cine vrea să citească mai mult. Sursele sunt în limba engleză.
Ultima actualizare: Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultația medicală.Politica editorială
Specialiștii care te pot ajuta.
