Diabetul zaharat de tip 2 (diabetul non-insulino-dependent)
01Ce este diabetul de tip 2?
Diabetul zaharat de tip 2 este o boală metabolică cronică în care glucoza din sânge este crescută (hiperglicemie), din cauza rezistenței la insulină și a unei lipse relative de insulină produse de pancreas. Reprezintă aproximativ 90% din totalul cazurilor de diabet la nivel global.
Spre deosebire de diabetul de tip 1, în care producția de insulină aproape lipsește, în diabetul de tip 2 organismul încă produce insulină, dar celulele nu mai răspund eficient la ea. Diagnosticul poate fi copleșitor, dar cu sprijin medical și schimbări ale stilului de viață boala poate fi controlată.
Mulți oameni au diabet de tip 2 fără să știe, pentru că simptomele se instalează lent sau lipsesc: se estimează că aproximativ o treime dintre persoanele cu diabet nu sunt diagnosticate. De aceea, testarea periodică și cunoașterea factorilor de risc sunt esențiale.
02Care sunt cauzele și factorii de risc?
Principala cauză este rezistența la insulină: celulele corpului, în special cele din mușchi, ficat și țesutul adipos, nu mai răspund normal la insulină. Glucoza nu mai este preluată eficient din sânge, iar pancreasul produce tot mai multă insulină, ca să mențină glicemia normală. În timp, pancreasul nu mai face față (apare lipsa relativă de insulină), iar glicemia rămâne crescută. Factorii de risc majori sunt:
- Obezitatea, în special grăsimea abdominală, și sedentarismul, care contribuie direct la rezistența la insulină.
- Diabetul de tip 2 în familie, semn al unei componente genetice importante.
- Vârsta de peste aproximativ 45 de ani.
- Dieta nesănătoasă, bogată în calorii, grăsimi saturate și zaharuri.
- Hipertensiunea arterială și dislipidemia (colesterol și trigliceride crescute).
- Diabetul gestațional în antecedente sau nașterea unui copil de peste 4 kg.
- Apartenența la anumite grupuri etnice (de origine hispanică, afro-americană sau sud-asiatică).
Genele și stilul de viață
Diabetul de tip 2 este adesea rezultatul interacțiunii dintre predispoziția genetică și stilul de viață modern, cu mâncat în exces și lipsă de mișcare. De aceea, frecvența bolii a crescut mult în ultimele decenii, în paralel cu obezitatea.
03Ce simptome dă diabetul de tip 2?
Debutul este de obicei lent și insidios, iar boala poate exista ani de zile fără simptome evidente. Când apar, simptomele clasice sunt urinările frecvente și abundente (poliuria), setea excesivă (polidipsia) și foamea continuă (polifagia), adesea împreună cu scăderea în greutate fără motiv și oboseala. Pot apărea și:
- Vederea încețoșată.
- Infecțiile frecvente, mai ales urinare sau infecțiile cu ciuperci ale pielii.
- Vindecarea lentă a rănilor.
- Amorțelile sau furnicăturile în mâini și picioare (neuropatia diabetică).
De ce contează testarea
O mare parte dintre pacienți nu au simptome la început: aproximativ o treime dintre persoanele cu diabet de tip 2 nu știu că îl au. De aceea, dacă ai factori de risc, este bine să îți verifici periodic glicemia.
Dacă diabetul rămâne necontrolat mult timp, apar complicații cronice: afectarea vaselor mici de sânge (retinopatia diabetică, cu tulburări de vedere, nefropatia diabetică, cu afectarea rinichilor, neuropatia periferică, cu amorțeli și dureri la mâini și picioare) și a vaselor mari (ateroscleroza, cu risc crescut de infarct, accident vascular cerebral și boală arterială periferică). Glicemia menținută în limite normale și controalele medicale periodice reduc semnificativ acest risc.
04Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul se pune prin analize de sânge, coroborate cu simptomele, dacă există. Cele mai folosite teste sunt:
- Glicemia pe nemâncate (dimineața): 126 mg/dL (7,0 mmol/L) sau mai mult, la două determinări separate, indică diabet.
- Testul oral de toleranță la glucoză (TTGO): după o soluție cu 75 g de glucoză, o glicemie de 200 mg/dL sau mai mult la două ore indică diabet.
- Hemoglobina glicată (HbA1c), care reflectă media glicemiilor din ultimele aproximativ 3 luni: 6,5% sau mai mult confirmă diabetul.
- O glicemie de 200 mg/dL sau mai mult, măsurată oricând în timpul zilei, împreună cu simptomele clasice, este suficientă pentru diagnostic.
Depistarea și evaluarea
În practică, mulți pacienți află că au diabet la un control de rutină sau la analize făcute din alte motive. Persoanelor cu factori de risc (obezitate, diabet în familie) li se recomandă să își testeze periodic glicemia. Pentru că diabetul de tip 2 se asociază adesea cu colesterolul crescut și hipertensiunea, evaluarea include și profilul lipidic și tensiunea.
După confirmarea diagnosticului, medicul evaluează eventualele complicații deja existente (examinarea ochilor, funcția rinichilor, EKG), pentru a stabili stadiul bolii și planul de tratament.
05Cum se tratează diabetul de tip 2?
Tratamentul are două direcții principale: schimbarea stilului de viață și medicamentele. În foarte multe cazuri, schimbarea stilului de viață poate controla eficient diabetul.
Stilul de viață
Baza tratamentului este o dietă echilibrată (mai puține zaharuri concentrate și grăsimi nesănătoase, mai multe legume, proteine slabe și fibre) și activitatea fizică regulată, de cel puțin 30 de minute de mișcare moderată în majoritatea zilelor săptămânii. La persoanele supraponderale sau cu obezitate, scăderea cu 5-10% din greutate are un impact major asupra controlului glicemiei. Consilierea nutrițională și educația despre diabet te ajută să îți alcătuiești mesele și să îți măsori corect glicemia.
Medicamentele
Medicamentele se adaugă atunci când stilul de viață nu este suficient pentru a menține glicemia în ținte.
Metforminul
Este medicamentul de primă linie și cel mai frecvent prescris: scade producția de glucoză a ficatului și îmbunătățește sensibilitatea la insulină.
Alte antidiabetice orale
Sulfonilureicele, gliptinele (inhibitorii DPP-4), tiazolidindionele și inhibitorii SGLT2 scad glicemia prin mecanisme diferite.
Analogii de GLP-1
Sunt medicamente injectabile, altele decât insulina, care scad glicemia și adesea ajută la scăderea în greutate.
Insulina
Nu toate persoanele cu diabet de tip 2 au nevoie de insulină. La debut, marea majoritate își controlează glicemia cu dietă, exerciții și medicamente orale, precum metforminul. Diabetul de tip 2 este însă o boală progresivă: cu anii, pancreasul poate produce tot mai puțină insulină. Dacă glicemia nu mai poate fi controlată cu pastile sau în cazurile avansate, după mulți ani de evoluție, medicul poate recomanda insulina, cu o singură injecție pe zi sau cu mai multe, în funcție de nevoie.
Insulina poate fi recomandată și în situații speciale: operații, sarcină sau alte boli asociate. Uneori se folosește temporar, în perioade de stres important pentru organism (o infecție severă, o operație), după care se poate reveni la antidiabeticele orale. Alteori, dacă rezerva de insulină a pancreasului s-a epuizat, tratamentul cu insulină devine permanent. Insulina nu înseamnă un eșec personal, ci o etapă firească în tratamentul unei boli cronice. Stilourile de insulină (pen-urile) de astăzi, cu ace foarte fine, sunt ușor de folosit, iar pacienții învață cum să își administreze corect insulina și cum să își măsoare glicemia, ca să evite hipoglicemiile.
Monitorizarea și ceilalți factori de risc
Indiferent de tratament, glicemia se măsoară periodic acasă, cu glucometrul, iar hemoglobina glicată se face la laborator, de regulă la fiecare 3 luni, pentru a verifica dacă tratamentul atinge țintele.
Controlul general al sănătății este esențial: tensiunea arterială sub 130/80 mmHg, LDL-colesterolul la valoarea-țintă (adesea sub 100 mg/dL sau chiar mai mic la risc cardiovascular mare) și renunțarea la fumat. Toate reduc riscul de complicații cardiovasculare, principala amenințare în diabetul de tip 2. Tratamentul implică adesea mai mulți specialiști, de la diabetolog și nutriționist la cardiolog și oftalmolog, pentru stabilirea tratamentului și supravegherea complicațiilor.
06Ce complicații poate provoca diabetul de tip 2?
Mai ales când este slab controlat, diabetul de tip 2 poate afecta aproape toate organele, prin afectarea vaselor mici de sânge (complicațiile microvasculare) și a arterelor mari (complicațiile macrovasculare):
Retinopatia diabetică
Afectarea vaselor de sânge din retină poate duce la tulburări de vedere și, netratată, chiar la orbire.
Nefropatia diabetică
Afectarea rinichilor poate progresa până la boala cronică de rinichi.
Neuropatia periferică
Afectarea nervilor se manifestă prin amorțeli, furnicături, dureri sau pierderea sensibilității în picioare, ceea ce favorizează ulcerele piciorului diabetic.
Bolile cardiovasculare
Boala cardiacă ischemică (infarctul miocardic), accidentul vascular cerebral și boala arterială periferică, cu circulație deficitară în membre, care în cazuri severe poate duce la amputație. Diabetul de tip 2 este strâns legat de sindromul metabolic, hipertensiune și dislipidemie, iar riscul cardiovascular al unei persoane cu diabet este de 2-4 ori mai mare decât al unei persoane fără diabet.
Infecțiile
Glicemia crescută poate slăbi sistemul imunitar și favorizează infecțiile frecvente, de exemplu urinare sau candidozele.
Cum se previn complicațiile
Cu diabetul bine controlat (glicemii apropiate de normal, tensiune și colesterol în ținte), riscul de complicații scade mult. Prevenția include examinări periodice ale ochilor, analize de sânge și de urină pentru funcția rinichilor și examinarea picioarelor pentru neuropatie.
07Trebuie să renunți la dulciuri și fructe?
Moderația este cuvântul-cheie. Nu trebuie să renunți complet la dulciuri sau la fructe, dar este esențial să ții cont de cantități și de efectul carbohidraților asupra glicemiei.
- Dulciurile concentrate (prăjituri, sucuri îndulcite, bomboane) se păstrează pentru ocazii speciale, în cantități mici, pentru că pot crește rapid glicemia.
- Fructele conțin zaharuri naturale (fructoză), dar aduc și fibre, vitamine și antioxidanți și sunt o alegere mai bună decât deserturile procesate. În general, poți mânca 1-3 porții de fructe pe zi, repartizate și integrate într-un plan alimentar echilibrat, de exemplu un măr sau o pară medie la o gustare.
- Evită cantitățile mari de fructe foarte dulci (struguri, smochine, curmale) și sucurile de fructe, care au foarte puține fibre și mult zahăr concentrat.
- Deserturile cu indice glicemic mare pot fi înlocuite cu variante mai potrivite, de exemplu un iaurt grecesc cu nuci și câteva fructe de pădure.
Planificare, nu interdicții
Un plan alimentar personalizat, făcut cu un dietetician, poate include și „ceva dulce” ocazional, în porții mici. Viața cu diabet nu înseamnă să nu mai mănânci niciodată dulce, ci atenție și planificare.
08Poate fi vindecat sau prevenit diabetul de tip 2?
Diabetul de tip 2 este considerat o boală cronică, pentru toată viața, dar poate intra în remisie: glicemia revine în limite normale fără medicamente, de obicei după o scădere importantă în greutate și schimbarea stilului de viață. Studiile recente arată că slăbitul, prin dietă hipocalorică sau, în obezitatea severă, prin chirurgie bariatrică, poate normaliza glicemia la un procent semnificativ de pacienți.
Chiar și în remisie rămâne predispoziția, iar diabetul poate reapărea dacă revii la un stil de viață nesănătos. Nu este deci o vindecare permanentă în sens clasic, ci un control foarte bun al bolii. Chiar și cu glicemii normale, continuă alimentația sănătoasă și mișcarea și verifică-ți periodic glicemia, ca eventualele creșteri să fie descoperite la timp.
Prevenția
Prevenția se bazează în principal pe un stil de viață sănătos. Dacă ai predispoziție (kilograme în plus, diabet în familie, diabet gestațional în antecedente), câteva măsuri pot reduce considerabil riscul:
- Slăbitul, dacă ai kilograme în plus: este intervenția cu cea mai bună eficiență dovedită. Chiar și o pierdere de 5-7% din greutate, împreună cu mișcarea, poate reduce riscul de diabet cu 58%.
- Mișcarea regulată: cel puțin 150 de minute pe săptămână de activitate aerobă moderată, cum este mersul alert.
- O dietă echilibrată, de tip mediteranean, bogată în legume, fructe cu indice glicemic mic, cereale integrale, proteine slabe (pește, pui fără piele, leguminoase) și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, nuci), cu cât mai puține alimente procesate bogate în zahăr și grăsimi trans.
- Renunțarea la fumat și menținerea tensiunii și a colesterolului în limite normale, care previn și bolile cardiovasculare asociate.
Dacă ai prediabet
Dacă medicul constată că ai prediabet (glicemii ușor peste normal, dar nu suficient de mari pentru diabet), ia rezultatul ca pe un avertisment serios: este momentul ideal pentru schimbări, pentru că prediabetul este reversibil. În unele cazuri, medicul poate recomanda și un medicament preventiv, precum metforminul, la persoanele cu prediabet și risc foarte mare de evoluție spre diabet, dar baza rămân schimbările de dietă și de activitate fizică.
Întrebări frecvente
Nu găsești răspunsul? Scrie-ne pe WhatsApp la 0770 638 357.
Nu în sens clasic, dar poate intra în remisie: glicemia revine la normal fără medicamente, de obicei după o scădere importantă în greutate și schimbarea stilului de viață. Predispoziția rămâne, așa că diabetul poate reapărea dacă revii la vechile obiceiuri, iar glicemia trebuie verificată periodic.
Diabetul slab controlat poate afecta ochii (retinopatie), rinichii (nefropatie), nervii picioarelor (neuropatie, ulcere) și arterele mari, cu risc de infarct, accident vascular cerebral și boală arterială periferică. Riscul cardiovascular este de 2-4 ori mai mare, dar scade mult când glicemia, tensiunea și colesterolul sunt în ținte.
Nu neapărat. La debut, majoritatea persoanelor își controlează glicemia cu dietă, mișcare și pastile, precum metforminul. Boala este însă progresivă, iar dacă pancreasul produce tot mai puțină insulină sau apar situații speciale (operații, infecții severe, sarcină), insulina poate deveni necesară, temporar sau permanent.
Nu, contează moderația. Dulciurile concentrate se păstrează pentru ocazii speciale, în cantități mici, iar fructele pot fi consumate în 1-3 porții pe zi, integrate în planul alimentar. Evită sucurile de fructe și cantitățile mari de fructe foarte dulci, precum strugurii, smochinele sau curmalele.
Prin slăbit, dacă ai kilograme în plus, mișcare de cel puțin 150 de minute pe săptămână și o dietă de tip mediteranean, săracă în alimente procesate. O pierdere de 5-7% din greutate, împreună cu mișcarea, poate reduce riscul cu 58%. Dacă ai prediabet, acesta este momentul ideal pentru schimbări.
Surse și lecturi suplimentare.
Materiale pentru pacienți de la organizații medicale, autorități de sănătate și publicații de specialitate, pentru cine vrea să citească mai mult. Sursele sunt în limba engleză.
Ultima actualizare: Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultația medicală.Politica editorială
Specialiștii care te pot ajuta.
Dr. Victoria Vartic
Medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, cu competențe în endocrinologie
