Infecții respiratorii superioare (răceala comună și rinofaringita acută)
01Ce sunt infecțiile respiratorii superioare
Infecțiile căilor respiratorii superioare sunt cel mai frecvent grup de afecțiuni la om. Includ ceea ce numim „răceală” (rinofaringita acută) și alte infecții virale ale nasului, sinusurilor, faringelui sau laringelui. Răceala comună este o infecție virală a căilor respiratorii superioare care trece de la sine și se manifestă prin inflamația mucoasei nazale și a gâtului.
Peste 200 de virusuri pot cauza răceala. Cele mai frecvente sunt rinovirusurile (30-50% dintre cazuri), urmate de coronavirusurile sezoniere (altele decât cele de tip SARS), virusul sincițial respirator (VSR), adenovirusuri, enterovirusuri și altele. Infecțiile apar mai ales toamna și iarna, când oamenii stau mai mult în spații închise și aglomerate.
Răceala este de obicei o boală benignă: simptomele ating maximul în 2-3 zile de la debut și dispar în aproximativ o săptămână. La copii, care pot face mai multe episoade pe an, simptomele pot dura ceva mai mult de o săptămână. Rinofaringita acută necomplicată este virală, nu necesită antibiotic și se tratează simptomatic. Poate produce însă un disconfort important și absențe de la școală sau de la serviciu și poate favoriza suprainfecții bacteriene (sinuzite, otite, faringite streptococice), de aceea evoluția trebuie urmărită.
Rinofaringita acută afectează toate vârstele: adulții fac în medie 2-3 răceli pe an, iar copiii mici 6-8, pentru că imunitatea lor este în formare și sunt expuși mult în colectivități.
02Cauze și factori de risc
Rinovirusurile, cu peste 100 de serotipuri, sunt cea mai frecventă cauză: sunt foarte contagioase și se transmit ușor. Alte virusuri implicate sunt coronavirusurile umane sezoniere (altele decât SARS-CoV-2), adenovirusurile, virusurile paragripale, virusul sincițial respirator (important la sugari, la care poate da bronșiolită), enterovirusurile (ECHO, Coxsackie) și metapneumovirusul uman. Pentru că o răceală poate fi cauzată de oricare dintre aceste virusuri, nu există un singur „vaccin pentru răceală”.
Cum se transmite răceala
Infecția se transmite de obicei prin picăturile de secreții eliminate când bolnavul tușește sau strănută ori prin contact direct cu secrețiile, de exemplu dacă dai mâna cu cineva care și-a atins nasul și apoi îți duci mâna la nas sau la gură. Virusurile răcelii rezistă scurt timp pe suprafețe (clanțe, jucării), de unde ajung pe mâini, iar dacă îți atingi apoi nasul, ochii sau gura, infecția începe. Contagiozitatea este maximă în primele 2-3 zile de boală, când secrețiile nazale conțin mult virus.
Factori de risc
Virusurile răcelii sunt peste tot, iar imunitatea după infecție este scurtă și specifică fiecărei tulpini. Cum există sute de tulpini, poți face răceli repetate. Riscul crește în următoarele situații:
- Expunerea la virus: copiii din creșe, grădinițe și școli sunt cei mai expuși, pentru că virusurile se răspândesc rapid între ei. Adulții care lucrează în medii aglomerate sau folosesc transportul în comun au și ei risc crescut, iar membrii familiei unui copil bolnav se îmbolnăvesc des.
- Sezonul rece: nu frigul în sine cauzează răceala, dar în lunile reci oamenii stau mai mult în spații închise, slab ventilate, unde virusurile se transmit ușor. Rinovirusurile au un vârf toamna și primăvara, iar coronavirusurile sezoniere mai ales iarna.
- Stresul și oboseala: stresul psihic cronic și somnul insuficient pot crește riscul de răceală, probabil prin scăderea temporară a răspunsului imun.
- Fumatul: fumătorii fac mai ușor infecții respiratorii, adesea mai severe sau mai lungi, pentru că fumul afectează mucoasa respiratorie și mecanismele de apărare (de exemplu paralizează cilii care curăță căile respiratorii).
- Vârsta mică: sugarii și copiii mici nu au întâlnit încă multe virusuri, deci nu au imunitate dobândită, și fac multe episoade până își „antrenează” sistemul imunitar. În plus, pun mâinile peste tot și apoi la gură sau la ochi.
03Care sunt simptomele răcelii?
Simptomele variază în funcție de virus și de zona cea mai afectată, dar răceala tipică se manifestă prin:
Secrețiile nazale (rinoreea)
La început nasul „curge” cu secreții apoase, clare, abundente, adesea cu strănut frecvent și mâncărime în nas. Pe parcurs secrețiile devin mai groase și, spre final, gălbui sau verzui, ceea ce nu înseamnă neapărat o suprainfecție bacteriană, ci evoluția normală a infecției. Nasul înfundat este foarte frecvent și dă senzație de presiune în sinusuri și modificarea mirosului și a gustului.
Durerea în gât (faringita)
Disconfortul sau usturimea în gât este adesea primul semn, chiar din prima zi. Este de regulă moderată, cu o ușoară dificultate la înghițit, și trece de obicei în 1-2 zile, spre deosebire de angina streptococică, în care durerea este mai intensă.
Tusea
Poate lipsi. Când apare, este la început seacă, din cauza iritației gâtului, și poate deveni productivă după câteva zile, când secrețiile nazale se scurg în gât. Tusea din răceală este ușoară sau moderată și dispare de regulă în cel mult 1-2 săptămâni.
Febra și starea generală
Adulții cu răceală au de obicei febră ușoară (37-38°C) sau deloc. Copiii pot face febră mai mare, uneori 38-39°C, dar febra mare persistentă nu este tipică pentru o simplă răceală la adult. Sunt frecvente oboseala, moleșeala, durerile musculare ușoare și durerea de cap difuză.
Strănutul și lăcrimarea
Strănutul frecvent este marcant în primele zile. Conjunctivita virală (ochi roșii, lăcrimare) poate însoți răceala, mai ales în infecțiile cu adenovirus, uneori cu usturime a ochilor sau vedere încețoșată din cauza lăcrimării.
Răgușeala și presiunea în urechi
Dacă este afectat și laringele, apare răgușeala (disfonia). Congestia nasului și a gâtului poate da senzație de presiune în urechi sau o ușoară durere de ureche (prin disfuncție tubară), fără să însemne neapărat otită bacteriană.
Cum evoluează răceala
Simptomele ating de obicei intensitatea maximă în zilele 2-3 de boală, apoi se ameliorează treptat. În jurul zilei a 5-a, majoritatea persoanelor se simt mult mai bine, deși nasul înfundat și tusea pot persista încă câteva zile.
Complicații posibile
Majoritatea răcelilor se vindecă spontan, dar uneori apar complicații: sinuzita acută bacteriană (dacă simptomele nazale persistă peste 10 zile sau reapar după o ameliorare, cu dureri ale feței și febră), otita medie acută la copii (durere intensă de ureche, febră, agitație) sau angina streptococică, rară la adulți și mai posibilă la copii. Atenție la febra mare nou apărută (peste 38,5°C) și la tusea accentuată după 4-5 zile de viroză: pot semnala o bronșită acută sau chiar o pneumonie.
04Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul de răceală comună este clinic, pe baza tabloului tipic. Medicul internist sau medicul de familie îl stabilește prin discuția cu pacientul și prin examenul clinic:
Discuția cu pacientul (anamneza)
Contează debutul progresiv al simptomelor, contextul (contact cu cineva răcit, sezonul de viroze) și absența semnelor de gravitate. De exemplu, „de ieri mă ustură gâtul, acum mi se înfundă nasul și strănut, am 37,5°C și mă simt obosit” sugerează o viroză respiratorie banală.
Examenul clinic
Gâtul este ușor roșu, iar mucoasa nazală este congestionată, cu secreții. Amigdalele pot fi ușor mărite, dar fără depozite purulente (depozitele albe orientează spre angina streptococică). Ganglionii de la gât pot fi discret măriți și sensibili. Ascultația plămânilor este normală sau poate arăta zgomote date de secreții, care dispar după tuse. Lipsa febrei mari, a pulsului accelerat și a semnelor de insuficiență respiratorie confirmă natura benignă a bolii.
Când sunt necesare analize sau investigații
La o răceală necomplicată nu sunt necesare analize sau investigații. În anumite situații, medicul poate recomanda:
- Testele rapide antigenice sau PCR pentru virusuri respiratorii: există teste rapide pentru gripă, COVID-19, virusul sincițial respirator și altele. După pandemie se recomandă ca la simptome de răceală să fie exclus COVID-19, prin test rapid sau PCR, iar dacă se suspectează gripa (febră mai mare, dureri musculare intense, debut brusc iarna), un test rapid pentru gripă poate fi util. Pentru rinovirus și alte virusuri nu se testează de rutină, pentru că rezultatul nu schimbă tratamentul: nu există antivirale specifice.
- Exsudatul faringian pentru streptococ: dacă durerea în gât este foarte intensă, amigdalele sunt umflate, cu puroi, și febra este mare, medicul suspectează o angină streptococică și face un test rapid sau un exsudat faringian, ca să decidă dacă e nevoie de antibiotic. Într-o răceală tipică, cu nas înfundat și secreții, testul nu este necesar.
- Radiografia sinusurilor sau consultul ORL: doar dacă simptomele se complică, de exemplu durere persistentă a sinusurilor sau secreții nazale purulente mai mult de 10-14 zile, pentru a verifica o sinuzită bacteriană. Sinuzita virală însoțește oricum rinofaringita și nu necesită imagistică.
- Radiografia pulmonară: nu este indicată în răceala necomplicată. Dacă apar tuse foarte intensă, spută colorată, lipsă de aer și febră peste 38,5°C, medicul poate cere o radiografie ca să excludă o pneumonie.
Cu ce se poate confunda răceala
Gripa are simptome mult mai severe, cu febră mare, dureri musculare puternice și debut brusc. COVID-19 poate semăna cu o răceală ușoară, de aceea se testează. Rinita alergică sezonieră dă strănut și secreții nazale, dar fără febră și cu mâncărime pronunțată a ochilor, și este uneori confundată cu o răceală de primăvară. Medicul deosebește și complicațiile care necesită alt tratament: sinuzita bacteriană, otita medie, angina streptococică, pneumonia.
05Cum se tratează răceala
Tratamentul este în principal simptomatic, pentru că organismul elimină singur virusul. Nu există un antiviral specific pentru rinovirusuri sau pentru coronavirusurile sezoniere, spre deosebire de gripă și de COVID-19, pentru care există antivirale în anumite situații. Antibioticele nu sunt eficiente în răceala virală și nu trebuie luate: nu scurtează boala și pot face rău, pentru că perturbă flora normală și favorizează rezistența bacteriilor. Măsurile obișnuite sunt:
Odihna și hidratarea
Repaus relativ, fără efort intens, și somn suficient. Lichidele calde (apă, ceaiuri, supe) fluidifică secrețiile și previn deshidratarea când ai febră. Mănâncă ușor, după pofta de mâncare, care poate fi scăzută.
Antitermicele și analgezicele
Paracetamolul sau ibuprofenul scad febra (dacă trece de 38-38,5°C sau te deranjează) și ameliorează durerea de cap, durerea în gât și durerile musculare. Respectă intervalele (paracetamol la 4-6 ore, ibuprofen la 6-8 ore); la copii doza se calculează după greutate. Aspirina nu se recomandă copiilor, din cauza riscului de sindrom Reye.
Decongestionantele nazale
Spray-urile decongestionante (de exemplu xilometazolină, oximetazolină) desfundă rapid nasul, prin îngustarea vaselor și reducerea umflăturii mucoasei. Se folosesc corect (2-3 pufuri în fiecare nară, de cel mult 3 ori pe zi) și pe termen scurt (nu mai mult de 5-7 zile), altfel apare efectul de rebound (rinita medicamentoasă). La copiii mici se preferă soluțiile saline (ser fiziologic, spray cu apă de mare) și aspirarea secrețiilor.
Spălăturile nazale și inhalațiile
Spălăturile cu ser fiziologic sau cu apă de mare curăță mucusul și desfundă nasul. Inhalarea de aburi calzi (infuzie de mușețel, duș fierbinte) poate ameliora temporar congestia și calma mucoasele; atenție să nu fie prea fierbinți, ca să eviți arsurile.
Tratamentul durerii în gât
Gargara cu apă sărată călduță (o jumătate de linguriță de sare la un pahar de apă), de câteva ori pe zi, calmează mucoasa. Pastilele de supt cu miere, lămâie, mentol sau anestezice locale ușoare (benzocaină) aduc alinare temporară. Spray-urile antiseptice pentru gât pot fi folosite, deși eficiența lor este limitată.
Antitusivele sau expectorantele
Depind de tipul tusei. Pentru tusea uscată, supărătoare, mai ales când îți tulbură somnul, se poate lua pe termen scurt un antitusiv ușor: dextrometorfan, fără rețetă, sau codeină în cazuri selectate, cu rețetă. Tusea productivă nu se suprimă: se pot lua expectorante sau mucolitice (guaifenesină, acetilcisteină, bromhexină), care fluidifică secrețiile, deși hidratarea este probabil la fel de eficientă. Siropul de casă cu miere și lămâie poate calma tusea de noapte, dar mierea nu se dă copiilor sub un an.
Remediile adjuvante
Vitamina C este foarte populară, dar luată preventiv are un beneficiu minim sau nul în scurtarea răcelii, deși unii pacienți simt o ameliorare. Zincul luat în primele 24 de ore de la debut ar putea scurta ușor răceala, conform unor studii, dar poate da greață și are o marjă terapeutică îngustă. Supa de pui, lichidele calde și odihna rămân remedii clasice care ajută.
Când ai nevoie de antibiotic
Antibioticele nu sunt indicate în răceala comună. Folosite inutil, pot da reacții adverse (diaree, candidoză) și favorizează bacteriile rezistente. Medicul prescrie antibiotic doar dacă apar complicații bacteriene evidente: sinuzită purulentă prelungită, otită medie acută severă, angină streptococică confirmată, semne de pneumonie.
Când mergi la medic
Pentru o răceală banală de obicei nu este nevoie de consult, iar majoritatea oamenilor se tratează acasă. Mergi la medic dacă ai febră peste 39°C care durează mai mult de 3 zile, durere intensă de ureche, respirație dificilă sau șuierătoare, durere severă a feței, spută cu sânge, tulburări de conștiență sau dacă ai boli cronice severe, pe care o viroză le poate decompensa.
La copiii mici, semnele de alarmă sunt refuzul lichidelor, somnolența marcată, dificultatea de a respira și febra foarte mare care nu scade cu antitermice. În aceste situații, evaluarea medicală promptă este necesară.
06Rolul medicului internist
În infecțiile respiratorii superioare necomplicate, medicul internist sau medicul de familie are mai ales un rol de consiliere și triere: confirmă că este o infecție virală banală, te liniștește explicându-ți că boala trece de la sine și recomandă tratamentul simptomatic potrivit. Îți explică și semnele pentru care trebuie să revii la control, ca o eventuală complicație să fie depistată la timp.
Prezentarea la medic pentru o răceală obișnuită este opțională; mulți pacienți vin din precauție sau pentru concediu medical. Medicul verifică dacă nu există semnele unei infecții mai grave, cum sunt gripa, COVID-19 sau o pneumonie la început, și poate decide testarea pentru gripă sau pentru SARS-CoV-2, astfel încât aceste cazuri să fie izolate din timp.
Consultul devreme permite și măsuri care limitează răspândirea: medicul îți reamintește să stai acasă câteva zile, mai ales dacă ai febră, să îți acoperi nasul și gura când tușești sau strănuți (cu un șervețel de unică folosință sau cu pliul cotului), să arunci imediat șervețelele folosite și să te speli des pe mâini. În perioadele cu viroze, masca purtată de cei cu simptome, și chiar de cei sănătoși în spațiile aglomerate, scade transmiterea.
Prezentarea la timp contează mai ales când boala evoluează atipic sau sever. Dacă ceea ce pare „doar o răceală” este de fapt început de gripă sau de pneumonie, consultul precoce permite tratamentul corect: antiviral pentru gripă în primele 48 de ore, antibiotic pentru pneumonie. Medicul îți spune și ce remedii ți se potrivesc, ținând cont de istoricul tău, de exemplu ce decongestionant poate folosi o persoană cu hipertensiune sau ce antitermic este sigur la un copil de un an. Pentru răceală, de multe ori odihna și lichidele calde sunt suficiente, iar medicamentele inutile trebuie evitate.
La pacienții cu boli cronice (astm, BPOC, diabet, insuficiență cardiacă), o „simplă răceală” poate dezechilibra boala. Medicul poate ajusta temporar tratamentul de fond: de exemplu, o persoană cu astm poate avea nevoie de mai mult tratament inhalator pe durata virozei, iar o persoană cu diabet trebuie să urmărească atent glicemia dacă are febră. De aceea, dacă ai o boală cronică și faci o infecție respiratorie, este util să consulți medicul.
07Cum previi răceala
Chiar dacă răceala nu poate fi evitată complet, măsurile simple reduc numărul îmbolnăvirilor și răspândirea lor, atât pentru tine, cât și pentru comunitate:
Igiena mâinilor
Spălatul frecvent pe mâini cu apă și săpun, cel puțin 20 de secunde, este una dintre cele mai eficiente metode de prevenție, mai ales în sezonul rece. Virusurile rezistă pe suprafețe și ajung pe mâini, de unde trec pe mucoasa nasului, a gurii sau a ochilor. Dacă nu ai acces la apă și săpun, folosește un gel dezinfectant pe bază de alcool (peste 60%). O igienă riguroasă reduce semnificativ numărul de răceli.
Acoperirea tusei și a strănutului
Folosește un șervețel de unică folosință, pe care îl arunci apoi la coș, sau acoperă-te cu pliul cotului, nu cu palma. Astfel picăturile cu virus nu se răspândesc în aer și nu îți murdărești mâinile. Învață-i și pe copii acest obicei de mici.
Evitarea atingerii feței
Evită să îți atingi ochii, nasul și gura cu mâinile nespălate. Oamenii își ating fața de zeci de ori pe oră fără să își dea seama, iar conștientizarea acestui obicei scade autocontaminarea.
Distanța și masca
Dacă cineva din jur este răcit, păstrează o distanță de cel puțin 1-2 metri. În perioadele de vârf (toamna târziu și iarna) evită, dacă poți, aglomerația în spații închise, de exemplu transportul public foarte aglomerat. Masca purtată în interior, mai ales când cineva are simptome, reduce transmiterea: pandemia de COVID-19 a arătat că măștile scad și frecvența altor viroze.
Aerisirea încăperilor
Deschide regulat ferestrele acasă, la birou sau în clasă. Aerul închis, încălzit și uscat favorizează persistența virusurilor și usucă mucoasa nazală, care devine mai vulnerabilă. O umiditate moderată în locuință (aproximativ 40-50%) ajută mucoasa nazală să funcționeze normal.
Un stil de viață care susține imunitatea
Somnul suficient (7-8 ore pe noapte la adult), alimentația echilibrată, bogată în fructe și legume, hidratarea și mișcarea regulată susțin sistemul imunitar. Persoanele surmenate, subnutrite sau sedentare pot avea un risc ușor crescut de infecții, iar stresul cronic afectează răspunsul imun.
Vaccinarea antigripală și anti-COVID
Vaccinul antigripal nu previne răcelile cauzate de rinovirusuri, dar protejează de gripa sezonieră, o boală mult mai severă, care la debut poate semăna cu o răceală. Vaccinarea anuală este recomandată mai ales persoanelor vulnerabile (vârstnici, bolnavi cronici, gravide) și personalului medical. La fel, vaccinarea anti-COVID-19, conform recomandărilor în vigoare, previne formele grave și reduce confuziile de diagnostic în sezonul rece.
Reguli de igienă pentru copii
Învață-i pe copii să se spele des pe mâini (de exemplu după ce își suflă nasul sau când vin de afară), să arunce batista folosită și să nu bage jucăriile sau mâinile murdare în gură. Este normal ca cei mici să răcească des în creșă și la grădiniță, dar igiena reduce numărul de episoade. Un copil bolnav este bine să stea acasă câteva zile, ca să nu îmbolnăvească toată grupa și ca să se odihnească.
Întrebări frecvente
Nu găsești răspunsul? Scrie-ne pe WhatsApp la 0770 638 357.
Aproximativ o săptămână. Simptomele ating maximul în zilele 2-3, iar în jurul zilei a 5-a majoritatea persoanelor se simt mult mai bine, deși nasul înfundat și tusea pot persista încă câteva zile. La copii, simptomele pot dura ceva mai mult de o săptămână.
Nu. Răceala este o infecție virală, iar antibioticele nu scurtează boala, pot da reacții adverse (diaree, candidoză) și favorizează bacteriile rezistente. Medicul prescrie antibiotic doar dacă apare o complicație bacteriană, de exemplu sinuzită purulentă prelungită, otită medie severă sau angină streptococică confirmată.
Nu neapărat. Pe parcursul răcelii, secrețiile nazale devin mai groase și, spre final, gălbui sau verzui, ca parte a evoluției normale a infecției virale. Sinuzita bacteriană este suspectată dacă simptomele nazale durează peste 10 zile sau reapar după o ameliorare, cu dureri ale feței și febră.
Când ai febră peste 39°C mai mult de 3 zile, durere intensă de ureche, respirație dificilă sau șuierătoare, durere severă a feței, spută cu sânge ori tulburări de conștiență. Consultul este util și dacă ai boli cronice severe, pe care o viroză le poate dezechilibra.
Nu. Răceala este cauzată de virusuri, nu de frig. În lunile reci însă oamenii stau mai mult în spații închise și slab ventilate, unde virusurile se transmit mai ușor, de aceea infecțiile respiratorii sunt mai frecvente toamna și iarna.
Surse și lecturi suplimentare.
Materiale pentru pacienți de la organizații medicale, autorități de sănătate și publicații de specialitate, pentru cine vrea să citească mai mult. Sursele sunt în limba engleză.
Ultima actualizare: Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultația medicală.Politica editorială
Specialiștii care te pot ajuta.
Recepția îți confirmă medicul și ora exactă, în programul clinicii: Luni - Vineri, 10:00 - 20:00.
