Pneumonia
01Ce este pneumonia
Pneumonia este o infecție acută a plămânilor, caracterizată prin inflamarea alveolelor pulmonare, micii saci de aer din plămâni. În pneumonie, alveolele se umplu cu puroi și lichid, ceea ce îngreunează respirația și scade aportul de oxigen în organism.
Boala poate fi provocată de diverse microorganisme (bacterii, virusuri sau, mai rar, fungi) și variază de la forme ușoare, asemănătoare unei răceli, până la forme severe, care pot pune viața în pericol. Pneumonia afectează toate vârstele, dar riscul este mai mare la copiii mici, la vârstnici și la persoanele cu boli cronice. Este una dintre principalele cauze de deces prin infecție la nivel global, mai ales la copiii sub 5 ani.
02Cauze și factori de risc
Cauzele infecțioase
Cel mai des, pneumonia este cauzată de bacterii (de exemplu Streptococcus pneumoniae) sau de virusuri (virusul gripal, virusul sincițial respirator și altele). Există și cauze atipice (Mycoplasma, Legionella) și, rar, infecții cu fungi la pacienții imunodeprimați.
Transmiterea
Microbii se răspândesc pe calea aerului, prin picăturile eliminate de o persoană infectată când tușește sau strănută, ori prin contact direct cu secrețiile ei.
Factorii de risc
Vârsta foarte mică sau înaintată (copiii mici și persoanele peste 65 de ani sunt mai vulnerabili), bolile cronice (diabet, BPOC, insuficiență cardiacă, boli de rinichi sau de ficat), imunitatea scăzută (infecția HIV, tratamentele cu corticoizi sau chimioterapia), fumatul și expunerea la poluare sau la noxe respiratorii cresc riscul de pneumonie. Sezonul rece favorizează infecțiile respiratorii, iar pneumonia poate apărea ca o complicație a unei gripe netratate corespunzător.
03Care sunt simptomele pneumoniei?
Simptomele pot începe brusc sau treptat, în funcție de microorganism și de starea pacientului. Cele mai comune sunt:
- Tusea persistentă: la început uscată, apoi productivă, cu spută galben-verzuie sau chiar cu urme de sânge în cazurile severe.
- Febra, adesea peste 38°C, însoțită de frisoane și transpirații.
- Lipsa de aer (dispneea) și respirația accelerată: pacientul simte că nu poate trage suficient aer în piept.
- Durerea în piept de tip pleuritic: junghi toracic care se accentuează la inspirul profund sau la tuse.
- Oboseala marcată și starea generală alterată (slăbiciune).
- Alte simptome: durere de cap, lipsa poftei de mâncare, greață sau vărsături (mai ales la copii), confuzie sau stare mentală modificată la vârstnici.
Semnele unei forme severe
În formele severe, buzele și unghiile pot deveni vineții (cianoză), din cauza oxigenării insuficiente.
04Cum se pune diagnosticul de pneumonie
Diagnosticul este stabilit de medic pe baza examenului clinic și a investigațiilor. La examen se găsesc frecvent febră, respirație rapidă (tahipnee), raluri crepitante la ascultația plămânilor și uneori diminuarea murmurului vezicular într-o zonă a plămânului. Radiografia toracică este investigația esențială: arată opacitățile (infiltratele) caracteristice pneumoniei. Se pot face și:
Analizele de sânge
Hemoleucograma arată adesea leucocite crescute în infecțiile bacteriene, iar proteina C reactivă (CRP) și VSH-ul crescute sugerează inflamația. Se evaluează și oxigenarea sângelui (saturația oxigenului scăzută).
Examenul microbiologic al sputei
Cultura și examenul microscopic (frotiu Gram, BAAR dacă se suspectează tuberculoza) identifică microbul și sensibilitatea lui la antibiotice.
Pulsoximetria sau gazometria arterială
Arată cât de afectată este respirația, prin nivelul de oxigen și de dioxid de carbon din sânge.
Testele rapide și specifice
În anumite situații se folosesc teste antigenice rapide, de exemplu testul urinar pentru antigenul pneumococic sau pentru Legionella, ori PCR pentru virusuri respiratorii (inclusiv SARS-CoV-2 și virusul gripal), dacă se suspectează o pneumonie virală.
Investigații suplimentare
În cazurile atipice sau neclare, medicul internist poate recomanda CT toracic, pentru detalii suplimentare, sau consult pneumologic, dacă este necesar.
05Cum se tratează pneumonia
Tratamentul depinde de cauză (bacteriană sau virală), de severitatea bolii și de starea pacientului. Formele ușoare și moderate se tratează de obicei la domiciliu, cu control medical periodic. Pneumoniile severe (de exemplu cu insuficiență respiratorie, saturația oxigenului sub 90%, afectare extinsă pe radiografie sau tensiune scăzută) necesită internare pentru tratament intensiv de susținere. Principalele măsuri sunt:
Antibioticele
Sunt baza tratamentului în pneumoniile bacteriene. Medicul alege antibioticul după microbul suspectat, după ghidurile locale și, eventual, după rezultatul culturilor. În pneumoniile comunitare tipice se folosesc frecvent amoxicilina (adesea asociată cu acid clavulanic), care este adesea antibioticul de primă alegere, sau macrolidele (azitromicină, claritromicină). În formele atipice sau la persoanele alergice se folosesc doxiciclina sau fluorochinolonele respiratorii. În pneumonia severă se pot da antibiotice injectabile cu spectru larg sau combinații de antibiotice. Tratamentul durează în general 7-10 zile și poate fi prelungit la 14 zile sau mai mult, în funcție de evoluție și de microb.
Antiviralele
În pneumoniile virale antibioticele nu sunt eficiente, iar tratamentul este în principal simptomatic. Pentru gripă există antivirale specifice (oseltamivir), care, date în primele 48 de ore de la debut, reduc durata și severitatea bolii. Pentru COVID-19 există antivirale (de exemplu nirmatrelvir/ritonavir) indicate la pacienții cu risc crescut, care pot preveni agravarea dacă sunt începute în primele 5 zile de boală.
Măsurile de susținere
Odihna la pat și hidratarea corespunzătoare sunt esențiale pentru refacere. Se folosesc antitermice (paracetamol, ibuprofen) pentru febră și dureri, expectorante sau fluidifiante pentru eliminarea sputei și bronhodilatatoare inhalatorii dacă există și respirație șuierătoare sau bronhospasm. Oxigenul este necesar când saturația este scăzută și se administrează pe canulă nazală sau pe mască, după necesar.
Procedurile
În cazurile complicate pot fi necesare drenajul pleural, dacă pneumonia a produs o colecție de puroi în pleură (empiem), sau bronhoscopia cu lavaj bronhoalveolar, pentru diagnostic și pentru eliberarea bronhiilor în pneumoniile cu atelectazie. Rar, abcesele pulmonare pot necesita drenaj chirurgical.
Urmărirea după tratament
Medicul urmărește evoluția prin examene clinice repetate și, uneori, prin radiografii de control, la aproximativ 4-6 săptămâni de la debut, ca să verifice dispariția infiltratelor.
06Rolul medicului internist și importanța prezentării la timp
Medicul internist are un rol central în diagnosticul și tratamentul pneumoniei și este adesea primul specialist care evaluează pacienții cu simptome respiratorii. Un consult prompt este esențial dacă apar simptome care sugerează pneumonie (tuse persistentă cu spută purulentă, febră mare, dificultăți de respirație), pentru că tratamentul potrivit început devreme duce la o vindecare mai rapidă și reduce riscul de complicații: abces pulmonar, insuficiență respiratorie acută, sepsis.
Medicul îți explică planul de tratament și îngrijirea la domiciliu. Dacă suspectezi o pneumonie, nu amâna consultul: evaluarea la timp poate preveni evoluția spre forme severe și complicații.
07Cum previi pneumonia
Prevenția înseamnă reducerea expunerii la microbi și susținerea apărării organismului. Prin combinarea acestor măsuri, riscul de pneumonie scade semnificativ:
Vaccinarea
Este cea mai eficientă metodă de prevenție pentru anumite tipuri de pneumonie. Se recomandă vaccinarea antigripală anuală, pentru că gripa poate favoriza pneumonia bacteriană secundară, și vaccinarea antipneumococică, mai ales la copiii mici, la vârstnici și la bolnavii cronici: vaccinul protejează împotriva Streptococcus pneumoniae, o cauză majoră de pneumonie. Vaccinul Hib (împotriva Haemophilus influenzae tip b) și vaccinul pertussis (împotriva tusei convulsive), din schema copiilor, previn infecții respiratorii severe care pot evolua spre pneumonie.
Igiena
Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun sau cu dezinfectant pe bază de alcool, mai ales după ce îți sufli nasul, strănuți, tușești sau ai fost în contact cu persoane bolnave, scade riscul de transmitere a microbilor. Acoperă-ți gura și nasul cu pliul cotului sau cu un șervețel de unică folosință când tușești sau strănuți.
Evitarea factorilor nocivi din mediu
Renunțarea la fumat și evitarea fumatului pasiv contează mult, pentru că fumatul distruge mecanismele de apărare ale căilor respiratorii. Reducerea poluării din locuință (sobe și aragaze curate, cu evacuarea fumului) contribuie și ea la sănătatea plămânilor.
Un stil de viață sănătos
Alimentația echilibrată, bogată în legume și fructe, hidratarea și odihna suficientă susțin sistemul imunitar, iar mișcarea regulată îmbunătățește capacitatea respiratorie și rezistența organismului.
Tratarea corectă a infecțiilor respiratorii
Răceala și gripa trebuie gestionate corect (odihnă, hidratare, eventual antiviral în gripă), ca să previi suprainfecțiile bacteriene ale plămânilor. Persoanele cu risc, de exemplu vârstnicii sau cei cu BPOC, ar trebui să meargă la medic de la primele semne de agravare respiratorie, pentru ca infecția să fie tratată la început, înainte să evolueze spre pneumonie.
Întrebări frecvente
Nu găsești răspunsul? Scrie-ne pe WhatsApp la 0770 638 357.
Da, microbii care produc pneumonia se pot transmite. Se răspândesc pe calea aerului, prin picăturile eliminate când o persoană infectată tușește sau strănută, ori prin contact direct cu secrețiile ei. Spălarea mâinilor și acoperirea gurii la tuse și la strănut reduc riscul de transmitere.
În general 7-10 zile, iar tratamentul poate fi prelungit la 14 zile sau mai mult, în funcție de evoluție și de microb. Medicul alege antibioticul după microbul suspectat, după ghidurile locale și după rezultatul culturilor; frecvent se folosește amoxicilina, adesea asociată cu acid clavulanic.
Când pneumonia este severă: insuficiență respiratorie, saturația oxigenului sub 90%, afectare extinsă pe radiografie sau tensiune scăzută. Formele ușoare și moderate se tratează de obicei acasă, cu control medical periodic, dar buzele și unghiile vineții arată o oxigenare insuficientă.
Prin examen clinic și radiografie toracică, investigația esențială, care arată opacitățile (infiltratele) caracteristice. Analizele de sânge (leucocite, proteina C reactivă), examenul sputei, pulsoximetria și testele rapide pentru pneumococ, Legionella sau virusuri respiratorii completează evaluarea și ajută la identificarea microbului.
Vaccinul antigripal anual și vaccinul antipneumococic, recomandate mai ales copiilor mici, vârstnicilor și bolnavilor cronici. Vaccinul antipneumococic protejează împotriva Streptococcus pneumoniae, o cauză majoră de pneumonie, iar la copii vaccinurile Hib și pertussis din schema obișnuită previn infecții respiratorii care pot evolua spre pneumonie.
Surse și lecturi suplimentare.
Materiale pentru pacienți de la organizații medicale, autorități de sănătate și publicații de specialitate, pentru cine vrea să citească mai mult. Sursele sunt în limba engleză.
Ultima actualizare: Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultația medicală.Politica editorială
Specialiștii care te pot ajuta.
Recepția îți confirmă medicul și ora exactă, în programul clinicii: Luni - Vineri, 10:00 - 20:00.
