Boala coronariană
01Ce este boala coronariană?
Boala coronariană, numită și boală arterială coronariană sau cardiopatie ischemică, este afecțiunea provocată de îngustarea sau blocarea arterelor coronare, vasele care aduc inimii sânge oxigenat. Cea mai frecventă cauză este ateroscleroza: depunerea de grăsimi (colesterol) și calciu pe pereții interiori ai arterelor, sub forma plăcilor de aterom. În timp, plăcile îngustează lumenul arterelor și scad fluxul de sânge către mușchiul inimii.
Apare astfel un dezechilibru între nevoia de oxigen a inimii și cantitatea livrată prin arterele parțial blocate. La început, în repaus, inima poate primi suficient sânge, dar la efort sau la stres, când nevoia crește, fluxul devine insuficient și apar simptomele ischemiei (lipsa de oxigen din țesuturi).
Cum se formează plăcile de aterom
Mecanismul principal este lezarea stratului intern al arterei (endoteliul) de factori precum tensiunea mare sau fumatul, urmată de acumularea colesterolului LDL în perete și de inflamație locală. Treptat se formează placa, care proemină în arteră. Zonele preferate sunt ramificațiile arterelor coronare; de exemplu, artera interventriculară anterioară (descendenta anterioară stângă) este frecvent afectată. Boala poate fi difuză, afectând mai multe ramuri și segmente, sau focală. Când o arteră este îngustată peste 70%, de obicei apare angina la efort, iar o îngustare sub 50% poate rămâne mult timp fără simptome. Boala evoluează adesea zeci de ani și poate începe fără simptome evidente (ischemie „silențioasă”).
De la placă la infarct
În formele avansate, placa de aterom poate crește foarte mult sau se poate rupe brusc, iar pe ea se formează un cheag (tromb) care blochează complet artera. Acest eveniment acut duce la infarct miocardic, adică moartea unei porțiuni din mușchiul inimii din cauza lipsei totale de flux. Boala coronariană este substratul anginei pectorale și al infarctului și principala cauză de deces cardiovascular la nivel global.
02Care sunt factorii de risc ai bolii coronariene?
Factorii de risc pentru ateroscleroza coronariană sunt bine cunoscuți: vârsta înaintată, sexul masculin (deși după menopauză riscul femeilor se apropie de cel al bărbaților), istoricul familial de boală cardiacă prematură, fumatul, hipertensiunea arterială, dislipidemia (colesterolul crescut), diabetul zaharat, obezitatea și sedentarismul.
03Care sunt simptomele bolii coronariene?
Simptomul principal este angina pectorală: durerea în piept declanșată de efort sau de emoții puternice, din cauza ischemiei. Angina clasică este o senzație de presiune, apăsare sau arsură în spatele sternului, care apare la efort (mers rapid, urcat scări) și se calmează la repaus sau cu nitroglicerină sub limbă. Poate iradia spre umărul și brațul stâng, gât, mandibulă sau spate și durează de obicei câteva minute. Se pot asocia lipsa de aer, transpirațiile reci, oboseala la efort și uneori greața.
Angina stabilă este reproductibilă: apare la niveluri asemănătoare de efort. Dacă durerile apar la eforturi tot mai mici sau chiar în repaus, iar durata și intensitatea lor cresc, este vorba de angină instabilă, o situație mai gravă, care poate preceda infarctul.
Simptome atipice sau lipsa simptomelor
Nu toți pacienții au simptome tipice. La unii, mai ales la vârstnici, la femei sau la persoanele cu diabet, echivalentul anginei poate fi lipsa de aer la efort, oboseala extremă sau un disconfort atipic (durere în partea de sus a abdomenului, în maxilar). Boala poate fi complet asimptomatică până la un infarct brusc: la unii oameni, primul semn al bolii este chiar infarctul, care se manifestă prin durere intensă și prelungită în piept (peste 20 de minute), care nu cedează la repaus, adesea cu transpirații, greață și slăbiciune.
Complicațiile pe termen lung
În evoluția cronică, zonele care suferă de ischemie își pierd din forța de contracție, iar performanța inimii scade. Netratată, boala coronariană poate duce la insuficiență cardiacă (inima nu mai pompează eficient) sau la aritmii, prin cicatricile post-infarct care perturbă sistemul electric al inimii. De aceea, recunoașterea la timp a simptomelor și prezentarea la medic sunt esențiale.
04Cum se pune diagnosticul de boală coronariană?
Evaluarea începe cu o consultație cardiologică amănunțită: medicul notează simptomele, circumstanțele în care apare durerea în piept, factorii de risc și antecedentele (hipertensiune, dislipidemie, fumat, istoric familial). Examenul clinic poate fi normal în repaus, dar uneori arată sufluri cardiace, semne de insuficiență cardiacă (raluri pulmonare, edeme) sau alte indicii.
Metodele de diagnostic includ:
Electrocardiograma (EKG) de repaus
Poate arăta unde Q patologice (semn de infarct vechi) sau modificări ale segmentului ST ori ale undei T, care sugerează ischemie sau necroză, dar poate fi și complet normală dacă nu ai durere în acel moment. În angina stabilă, EKG-ul de repaus este frecvent normal.
Testul de efort
Faci un efort controlat, pe bandă sau pe bicicletă ergometrică, sub supraveghere, cu monitorizarea EKG-ului și a tensiunii. Apariția simptomelor tipice și a modificărilor caracteristice pe EKG (subdenivelarea segmentului ST, aritmii) confirmă ischemia indusă de efort. Testul are valoare diagnostică și prognostică: arată toleranța la efort și severitatea probabilă a bolii.
Ecocardiografia de stres
Ecograful urmărește contracția inimii în repaus și la efort sau după un medicament care crește pulsul. Zonele cu flux insuficient se mișcă anormal la stres, ceea ce ajută la localizarea teritoriului afectat.
Scintigrafia miocardică de perfuzie
Se injectează o substanță radioactivă și se scanează inima cu o gamma-cameră, la efort și în repaus. Zonele slab irigate apar ca defecte de captare. Este utilă mai ales când EKG-ul este greu de interpretat sau testul de efort obișnuit este neconcludent.
Angio-CT-ul coronarian
Este o tomografie cu substanță de contrast care vizualizează direct arterele coronare și poate arăta prezența și gradul îngustărilor. Este neinvaziv și foarte sensibil: un rezultat normal exclude practic o boală coronariană semnificativă.
Coronarografia diagnostică
Este considerată standardul de referință: un cateter fin este introdus prin artera radială (de la mână) sau femurală (de la picior) până la inimă, iar substanța de contrast arată direct, radiologic, arterele coronare, cu localizarea și severitatea blocajelor. Dacă se găsește o leziune semnificativă, în aceeași ședință se poate face și tratamentul intervențional (angioplastia cu stent).
Analizele de laborator
Nu diagnostichează boala în sine, dar evaluează factorii de risc și eventualele complicații: profilul lipidic (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride), glicemia, funcția tiroidiană (hipertiroidismul poate agrava angina) și, la durerile prelungite, markerii de infarct (troponina).
Cum se interpretează rezultatele
Diagnosticul combină datele clinice cu investigațiile: cardiologul corelează rezultatele pentru a stabili dacă există ischemie, cât de întinsă este și ce tratament este potrivit.
05Cum se tratează boala coronariană?
Tratamentul are două direcții: ameliorarea simptomelor (a anginei) și prevenirea progresiei bolii și a complicațiilor (infarct, insuficiență cardiacă). Planul include schimbări ale stilului de viață, medicamente și, în unele cazuri, proceduri intervenționale sau chirurgie.
Schimbarea stilului de viață
Pacienții cu boală coronariană trebuie să renunțe la fumat, să aibă o dietă sănătoasă (săracă în sare, grăsimi saturate și zahăr, bogată în legume, fructe și pește), să facă exerciții fizice adecvate (antrenament supravegheat, de exemplu în programele de recuperare cardiacă de după infarct), să mențină o greutate sănătoasă și să își controleze diabetul sau hipertensiunea, dacă le au. Aceste schimbări ameliorează simptomele, pot încetini depunerea de noi plăci și reduc riscul de infarct.
Medicamentele antianginoase
Medicamentele sunt pilonul de bază în boala coronariană cronică. Pentru ameliorarea durerii în piept se folosesc:
Nitrații
Nitroglicerina sub limbă (spray sau comprimat) se folosește la nevoie, pentru oprirea unei crize: dilată rapid vasele și reduce efortul inimii. Nitrații cu durată lungă (isosorbid dinitrat sau mononitrat) previn crizele, dar organismul poate dezvolta toleranță, așa că se dozează atent.
Beta-blocantele
Metoprololul sau bisoprololul scad frecvența cardiacă și forța contracției, deci consumul de oxigen al inimii: previn angina și cresc toleranța la efort. Sunt indicate mai ales după un infarct sau în insuficiența cardiacă.
Blocantele canalelor de calciu
Diltiazemul sau amlodipina dilată arterele coronare și periferice și sunt utile dacă beta-blocantele sunt contraindicate sau insuficiente. Diltiazemul și verapamilul încetinesc și pulsul, asemenea beta-blocantelor, în timp ce amlodipina doar dilată vasele.
Ranolazina
Este un antianginos metabolic relativ nou, adăugat adesea la tratament, care îmbunătățește toleranța la efort fără să modifice semnificativ pulsul sau tensiunea.
Medicamentele care protejează inima și vasele
Antiagregantele plachetare
Aspirina în doză mică (75-100 mg pe zi) este recomandată pe termen lung majorității pacienților: previne formarea cheagurilor pe plăcile instabile și reduce riscul de infarct. Dacă aspirina nu poate fi luată, se folosește clopidogrel. După implantarea unui stent sau după un sindrom coronarian acut se administrează de obicei o dublă antiagregare (aspirină plus clopidogrel sau ticagrelor), pe durată limitată.
Statinele
Atorvastatina sau rosuvastatina scad colesterolul LDL și stabilizează plăcile. Studii ample au arătat că reduc riscul de infarct și prelungesc viața pacienților coronarieni. Ținta este un LDL sub 70 mg/dl sau chiar mai mic, în funcție de risc.
IECA sau sartanii
Sunt indicați mai ales dacă ai și hipertensiune, diabet sau disfuncție a ventriculului stâng. Protejează inima și rinichii, scad tensiunea și reduc remodelarea inimii după infarct. Exemple: perindopril, ramipril, valsartan.
Beta-blocantele
Pe lângă efectul antianginos, sunt esențiale după infarct, pentru reducerea riscului de reinfarct.
Alte terapii
Dacă există și insuficiență cardiacă, pot fi indicați antagoniști de aldosteron (spironolactonă) sau alte medicamente specifice.
Obiectivul tratamentului medicamentos
Obiectivul este dublu: să nu mai ai crize de angină sau să le ai foarte rar și să se prevină evenimentele acute. Medicul adaptează schema la nevoile tale, ținând cont de bolile asociate și de toleranța la medicamente.
Revascularizarea
Dacă boala este avansată, simptomele nu sunt controlate de medicamente sau testele arată ischemie severă, fluxul de sânge prin arterele coronare se reface prin:
Angioplastia coronariană cu stent
Este o procedură minim invazivă, prin cateterism: cardiologul intervenționist dilată artera îngustată cu un mic balon și plasează un stent, un tub mic din plasă metalică, care o menține deschisă. Stenturile moderne sunt farmacologic active (eliberează substanțe care previn reîngustarea). Angioplastia se face de obicei după o coronarografie care a arătat îngustări semnificative, durează aproximativ 30-60 de minute, iar în lipsa complicațiilor externarea are loc a doua zi. Este standardul în infarctul acut, pentru redeschiderea rapidă a arterei, și se folosește și în angina cronică, pentru una sau câteva leziuni.
Bypassul aorto-coronarian
Este o operație pe inimă, indicată când există leziuni multiple sau difuze, greu de tratat prin stent (de exemplu, trei vase coronare bolnave sau îngustarea trunchiului comun). Chirurgul folosește segmente de venă sau de arteră din alte părți ale corpului (vena safenă de la picior, artera mamară internă) și le grefează peste arterele bolnave, creând ocolișuri care aduc sânge din aortă dincolo de blocaje. Operația presupune deschiderea sternului și circulație extracorporeală. Recuperarea durează câteva săptămâni, dar rezultatele pe termen lung sunt foarte bune: simptomele se ameliorează, iar la pacienții potriviți viața se prelungește.
Alte proceduri
În cazuri foarte specifice se pot folosi aterectomia rotativă (o freză miniaturală care curăță placa calcificată înainte de montarea stentului) sau terapia cu laser, rar indicate și doar în centre specializate.
Stent sau bypass?
Alegerea depinde de anatomia arterelor coronare și de starea pacientului. După orice revascularizare, tratamentul medicamentos (statine, antiagregante) și schimbările stilului de viață continuă, pentru că ateroscleroza poate progresa și în alte segmente.
Reabilitarea cardiacă
Adesea neglijată, reabilitarea cardiacă este foarte importantă, mai ales după un infarct sau un bypass. Este un program supravegheat de exerciții fizice și educație, care te ajută să îți recapeți condiția fizică în siguranță, să afli mai multe despre factorii de risc și să îți îmbunătățești stilul de viață.
06Ce poți face dacă ai boală coronariană?
Boala coronariană este o afecțiune cronică, care cere supraveghere și disciplină, dar cu măsurile potrivite poți duce o viață activă și îndelungată. Câteva sfaturi practice:
Urmează strict tratamentul
Aspirina, statinele și beta-blocantele se iau zilnic, la orele stabilite, pentru că previn complicațiile grave. Nu întrerupe niciun medicament fără acordul medicului, chiar dacă te simți bine.
Urmărește ținte clare
Tensiunea sub 130/80 mmHg și un LDL cât mai mic, ideal sub 70 mg/dl. Le atingi prin dietă, stil de viață și medicamente; ține legătura cu medicul de familie și cu cardiologul pentru analize periodice și ajustarea tratamentului.
Renunță complet la fumat
Fiecare țigară conține substanțe care favorizează spasmul coronarian și accelerează depunerea colesterolului. Renunțarea reduce semnificativ riscul unui nou infarct. Cere ajutor specializat (consiliere, terapie de substituție nicotinică) dacă îți este greu.
Fii atent la semnalele de alarmă
Dacă durerile anginoase revin sau se schimbă (devin mai frecvente, apar în repaus), anunță imediat cardiologul: poate fi nevoie de o reevaluare, de exemplu de o nouă coronarografie.
Fă mișcare dozată
Inima este un mușchi care trebuie antrenat, iar diagnosticul sau o procedură nu înseamnă că trebuie să devii inactiv. Fă plimbări zilnice, gimnastică medicală sau înot de agrement. Evită temperaturile extreme și efortul intens brusc, încălzește-te câteva minute înainte și oprește-te treptat.
Mănâncă prietenos cu inima
Renunță la prăjeli, fast-food, sare în exces și dulciuri concentrate. Folosește ulei de măsline în loc de unt sau margarină, mănâncă pește de două ori pe săptămână (somon, macrou, bogați în omega-3) și legume la fiecare masă. Un pahar de vin roșu ocazional poate fi acceptat, dar nu mai mult, și deloc dacă ai contraindicații.
Mergi la controale
Controalele au loc de obicei la 6 luni, dacă starea este stabilă. Notează-ți întrebările înainte și spune-i medicului despre orice efect advers (de exemplu, dureri musculare de la statine sau tuse de la IECA), ca să poată ajusta tratamentul.
Implică-ți familia
Este foarte util ca partenerul sau copiii să înțeleagă boala și importanța schimbărilor. Sprijinul lor, de exemplu o dietă sănătoasă adoptată de toată familia sau plimbările împreună, crește șansele de reușită.
Întrebări frecvente
Nu găsești răspunsul? Scrie-ne pe WhatsApp la 0770 638 357.
Angina este o durere în piept trecătoare, produsă de reducerea temporară a fluxului de sânge: mușchiul inimii suferă, dar nu moare, iar durerea cedează la repaus sau la nitroglicerină. În infarct, artera se blochează complet, de obicei printr-un cheag, iar o porțiune din inimă moare. Durerea este mai intensă și prelungită, iar situația este o urgență.
Nu complet: plăcile de aterom deja formate nu pot fi eliminate în totalitate. Tratamentul, mai ales cu statine în doză intensivă, poate însă stabiliza sau chiar micșora parțial plăcile și poate preveni apariția altora, iar revascularizarea elimină îngustările critice. Cu factorii de risc controlați, progresia se încetinește mult: boala se gestionează pe termen lung.
Dacă durerea apare la efort și cedează la repaus, programează cât mai curând un consult cardiologic. Dacă este intensă, durează peste 5-10 minute în repaus sau se agravează rapid, sună la 112: poate fi un infarct. Până vine ambulanța, stai în repaus și mestecă o aspirină, dacă nu ești alergic.
Da. Majoritatea pacienților cu stent revin treptat la activitățile normale și chiar la eforturi considerabile, dacă revascularizarea a reușit și funcția inimii este păstrată. În primele săptămâni evită eforturile foarte mari, apoi reia, cu avizul cardiologului, sporturile ușoare și medii. Dacă apare angina la efort, oprește-te și anunță medicul.
Bypassul se indică atunci când boala este complexă: trei artere principale bolnave, afectarea trunchiului coronarian stâng sau leziuni prea lungi ori prea numeroase pentru stent. La acești pacienți prelungește supraviețuirea și oferă o calitate a vieții mai bună. Decizia o iau cardiologul și chirurgul cardiac, împreună cu pacientul.
Surse și lecturi suplimentare.
Materiale pentru pacienți de la organizații medicale, autorități de sănătate și publicații de specialitate, pentru cine vrea să citească mai mult. Sursele sunt în limba engleză.
- 01NHSCoronary heart disease
- 02Mayo ClinicCoronary artery disease - Symptoms and causes
- 03NHLBI (NIH)What Is Coronary Heart Disease?
Ultima actualizare: Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultația medicală.Politica editorială
Specialiștii care te pot ajuta.
