Extrasistole
01Ce sunt extrasistolele?
Extrasistolele sunt bătăi cardiace premature, generate de impulsuri care apar în afara ritmului normal al inimii. Sunt, cu alte cuvinte, contracții „suplimentare” care vin mai devreme decât ar trebui și sunt urmate adesea de o pauză compensatorie: sistemul electric normal se „resetează”, iar mulți pacienți simt această pauză ca pe un gol în piept.
Extrasistolele pot proveni din:
Atrii: extrasistolele atriale (ESA)
Impulsul pornește dintr-un atriu, în loc de nodul sinusal. Pe EKG apare un complex QRS de obicei normal, precedat de o undă P cu altă formă și cu un interval mai scurt față de bătaia anterioară.
Ventriculi: extrasistolele ventriculare (ESV)
Impulsul pornește undeva în ventricul. Pe EKG apare un complex QRS prematur, lărgit (pentru că activarea nu urmează căile normale) și cu formă anormală, urmat de o pauză.
Când sunt extrasistolele o problemă?
Extrasistolele sunt extrem de frecvente: majoritatea oamenilor sănătoși au cel puțin câteva pe zi, adesea fără să le simtă. Devin semnificative dacă sunt foarte frecvente, dacă produc simptome neplăcute sau dacă apar pe fondul unei boli cardiace structurale, unde pot indica riscul unor aritmii mai severe.
Extrasistolele pot apărea la oricine, chiar și cu inima normală, iar atunci sunt considerate benigne. Dacă sunt foarte multe (zeci de mii pe zi), pot produce disconfort și, rar, o cardiomiopatie indusă de extrasistole: dacă peste 20% din bătăile din 24 de ore sunt extrasistole ventriculare, inima poate începe să își piardă din forță în timp. Pragul este însă înalt. Multe extrasistole inofensive provin din zone focale, precum tractul de ejecție al ventriculului drept, și au un aspect particular pe EKG.
02Ce cauzează extrasistolele?
Cauzele și factorii declanșatori frecvenți sunt:
Stresul și anxietatea
Adrenalina poate crește automatismul focarelor ectopice. Mulți oameni observă extrasistole în perioadele de tensiune psihică.
Stimulantele
Cofeina (exces de cafea, băuturi energizante), nicotina (fumatul) și alcoolul (mai ales consumul acut, în cantitate mare) pot declanșa extrasistole la persoanele predispuse.
Efortul fizic intens
Uneori extrasistolele apar după efort sau în perioada de revenire, când tonusul simpatic scade și cel vagal crește; la testul de efort se pot vedea extrasistole ventriculare după efort.
Dezechilibrele electrolitice
Scăderea potasiului sau a magneziului (de exemplu, prin deshidratare severă, vărsături sau diuretice) predispune la extrasistole.
Medicamentele și alte substanțe
Decongestionantele nazale (de exemplu, pseudoefedrina), unele medicamente pentru astm (beta-agoniști), amfetaminele și hormonii tiroidieni în exces.
Bolile cardiace structurale
Infarctul miocardic (cicatricea poate deveni focar de extrasistole ventriculare), cardiomiopatiile (mușchiul bolnav emite impulsuri anormale), prolapsul de valvă mitrală (asociat cu extrasistole atriale și ventriculare) și insuficiența cardiacă.
Alte afecțiuni
Hipertiroidismul (metabolism crescut, cu extrasistole și tahicardie), anemia (inima bate mai puternic), febra și dezechilibrul hormonal din sarcină (unele femei însărcinate simt mai multe extrasistole).
03Care sunt simptomele extrasistolelor?
Majoritatea extrasistolelor nu dau simptome severe. Când sunt percepute, descrierile obișnuite sunt:
Senzația de „șoc” sau de „lovitură” în piept
Apare mai ales la extrasistolele ventriculare. Contracția prematură produce un puls mai slab, urmează o pauză, iar bătaia normală următoare vine cu forță mai mare, pentru că inima s-a umplut mai mult. O simți ca pe o bătaie puternică după o pauză, ca și cum inima „a zvâcnit tare o dată”.
Senzația de pauză sau de „oprire” a inimii
Pentru că extrasistola este prematură, pulsul corespunzător poate fi foarte slab sau absent, iar pauza care urmează este puțin mai lungă. Ai impresia că inima „a sărit o bătaie” sau „s-a oprit o secundă”, iar senzația poate provoca anxietate.
Fluturare scurtă în piept
Așa descriu unii pacienți extrasistolele atriale.
Nevoia de a tuși
Uneori, extrasistolele puternice declanșează un reflex de tuse.
Anxietate sau panică
Nu este un simptom direct, dar reacția la extrasistole este adesea anxietatea, care le poate accentua și mai mult, într-un cerc vicios.
Amețeală ușoară
Apare rar, când extrasistolele vin în salve repetate. În bigeminism, fiecare a doua bătaie este o extrasistolă, deci ritmul eficient se înjumătățește, iar debitul inimii poate scădea, cu senzație de „cap gol”. O extrasistolă izolată nu produce amețeală.
Palpitații
Dacă extrasistolele vin grupate sau foarte des, poți simți un ritm neregulat: când normal, când mai rapid, cu pauze.
Când nu dau simptome
Mulți oameni nu simt nimic, iar extrasistolele sunt descoperite întâmplător pe EKG sau la Holter.
Ce constată medicul la examinare
La palparea pulsului, o extrasistolă se simte ca o bătaie prematură urmată de o pauză, iar la auscultație un ciclu cardiac pare mai scurt. Dacă extrasistolele sunt frecvente, pulsul poate fi neregulat. Dacă sunt rare, medicul poate să nu le surprindă în timpul consultației.
04Cum se diagnostichează extrasistolele?
Electrocardiograma (EKG) de repaus
Poate surprinde extrasistolele dacă apar destul de des. Extrasistola atrială apare ca un complex QRS prematur, de regulă identic cu cele normale, precedat de o undă P anormală, cu altă formă, uneori suprapusă pe unda T anterioară. Extrasistola ventriculară apare ca un complex QRS prematur, larg și deformat (de cel puțin 0,12 secunde), fără undă P înainte, urmat adesea de o pauză mai lungă. Tipic, după extrasistola ventriculară, intervalul dintre bătaia normală anterioară și cea următoare este exact dublul ciclului normal (pauză compensatorie completă), iar după extrasistola atrială pauza este adesea incompletă, pentru că nodul sinusal își reia ritmul în funcție de momentul extrasistolei.
Forma extrasistolei pe EKG
Aspectul extrasistolei ventriculare sugerează locul de origine: dacă seamănă cu un bloc de ramură dreaptă sau stângă, arată din ce ventricul provine. De exemplu, o extrasistolă cu aspect de bloc de ramură stângă și ax vertical poate proveni din tractul de ejecție al ventriculului drept.
Holterul EKG de 24 sau 48 de ore
Este principalul instrument pentru numărarea extrasistolelor. Raportul arată numărul total de extrasistole supraventriculare și ventriculare, modul în care apar (izolate, în perechi, în salve), cel mai lung șir (trei la rând formează un triplet, iar trei sau mai multe la rând definesc tahicardia nesusținută) și tiparele: bigeminism (fiecare bătaie normală urmată de o extrasistolă) sau trigeminism (două bătăi normale, apoi o extrasistolă). Peste 10.000 de extrasistole ventriculare în 24 de ore (peste 10% din aproximativ 100.000 de bătăi zilnice) înseamnă extrasistole foarte frecvente. Holterul arată și dacă extrasistolele apar în repaus sau la efort; multe extrasistole la efort pot justifica testul de efort și evaluarea pentru boală coronariană.
Ecografia cardiacă
Este indispensabilă dacă extrasistolele sunt frecvente, pentru a exclude o boală structurală. La extrasistolele benigne este de obicei normală. Dacă arată o cardiomiopatie, extrasistolele pot fi un marker al acesteia, iar uneori descoperă un prolaps de valvă mitrală, asociat cu extrasistole ventriculare frecvente.
Testul de efort
Este util dacă ai palpitații la efort sau dacă medicul vrea să vadă cum se comportă extrasistolele la efort: cele benigne dispar adesea la efort și reapar în perioada de revenire, iar cele maligne apar mai mult la efort intens. Testul arată și dacă există ischemie, care poate provoca extrasistole ventriculare la efort.
Analizele de sânge
De bază sunt electroliții (potasiu, magneziu, calciu) și hormonii tiroidieni: hipertiroidismul dă mai degrabă tahicardii și fibrilație, dar poate produce și extrasistole. Dacă se suspectează boală coronariană, se evaluează factorii de risc (profil lipidic, glicemie).
Diferențierea de alte tulburări de ritm
Pauzele simțite pot fi date de extrasistole (pauza de după ele) sau de oprirea nodului sinusal (pauze prin lipsa impulsului). Bigeminismul se simte ca un puls neregulat și trebuie deosebit de fibrilația atrială, deși la ascultare are un tipar fix. EKG-ul și Holterul clarifică diagnosticul.
Cum apreciază medicul importanța extrasistolelor
Odată identificate extrasistolele, cardiologul le judecă semnificația în funcție de câteva întrebări:
- Există o boală cardiacă structurală? Dacă da, extrasistolele pot fi un marker de risc: de exemplu, după un infarct, extrasistolele ventriculare complexe pot anunța tahicardia ventriculară și pot duce la decizia unui defibrilator implantabil.
- Cât de frecvente sunt? Dacă sunt extrem de multe și apare cardiomiopatia, se ia în calcul ablația.
- Cât de severe sunt simptomele? Dacă te deranjează foarte mult, extrasistolele se pot trata chiar dacă sunt benigne.
- Ce tip sunt? Extrasistolele monomorfe pornesc de obicei din același loc și pot fi ablate relativ ușor, dacă se decide asta; cele polimorfe pornesc din locuri diferite și sugerează mai degrabă o problemă generală sau o hipersensibilitate.
05Cum se tratează extrasistolele?
În majoritatea cazurilor, extrasistolele benigne nu au nevoie de tratament medical agresiv. Informarea și liniștirea pacientului că nu sunt periculoase sunt adesea suficiente.
Măsuri generale și stil de viață
Sunt prima linie de tratament:
Reducerea stresului
Tehnicile de relaxare, exercițiile fizice și yoga pot scădea adrenalina care contribuie la extrasistole.
Limitarea stimulentelor
Redu sau elimină cafeaua ori treci la cafea decofeinizată, dacă observi o legătură directă, deși la unii oameni cafeaua moderată nu are efect. Evită complet băuturile energizante. Ceaiul verde sau negru și ciocolata conțin cofeină, deci consumă-le moderat. Bea alcool cu moderație: dacă extrasistolele apar după o seară cu vin, data viitoare bea mai puțin sau deloc. Ideal este să renunți complet la fumat.
Somnul suficient
Lipsa de somn accentuează extrasistolele, prin dezechilibrul sistemului nervos, așa că țintește spre 7-8 ore pe noapte.
Hidratarea și electroliții
Evită deshidratarea intensă (efort îndelungat fără lichide, saună prelungită). Pe căldură, asigură-ți aportul de săruri minerale, magneziu și potasiu. Unii pacienți observă o ameliorare cu suplimente de magneziu, care au un efect stabilizator modest asupra excitabilității inimii.
Mișcarea regulată, moderată
Paradoxal, exercițiul regulat scade tonusul simpatic de repaus și poate reduce extrasistolele. Atenție însă la efortul intens început brusc, care le poate provoca. Caută un echilibru: efort cardio moderat, cu intensitate crescută treptat.
Evitarea medicamentelor și suplimentelor stimulante
Decongestionantele sau suplimentele de culturism cu stimulente pot favoriza extrasistolele.
Tratarea cauzelor generale
Corectarea unei anemii severe sau tratarea hipertiroidismului pot reduce extrasistolele, iar în BPOC cu lipsă de oxigen se asigură oxigenul necesar.
Manevrele vagale
Uneori, o manevră Valsalva ușoară poate întrerupe o salvă de extrasistole sau poate ameliora senzația.
Sprijinul psihologic
Unii pacienți devin foarte anxioși din cauza extrasistolelor, mai ales tinerii altfel sănătoși, care pot face atacuri de panică. Explicarea naturii benigne a extrasistolelor este esențială. În cazurile severe poate fi nevoie de anxiolitice sau de terapie cognitiv-comportamentală, ca să se rupă cercul vicios în care anxietatea crește adrenalina, adrenalina declanșează extrasistole, iar extrasistolele amplifică anxietatea.
Medicamentele
Se folosesc dacă extrasistolele sunt foarte deranjante sau foarte frecvente:
Beta-blocantele
Sunt prima alegere. Chiar și dozele mici (de exemplu, metoprolol 25-50 mg pe zi) pot reduce numărul extrasistolelor și, mai ales, percepția lor, pentru că scad forța contracției. Sunt relativ sigure în doze moderate și se potrivesc bine mai ales dacă ești și anxios.
Blocantele de calciu nondihidropiridinice
Verapamilul sau diltiazemul pot fi o alternativă dacă beta-blocantele sunt contraindicate (de exemplu, în astmul sever) și ajută mai ales în extrasistolele atriale.
Antiaritmicele din clasa Ic (flecainidă, propafenonă)
Se pot lua în calcul la extrasistole ventriculare foarte frecvente, care nu cedează la alte măsuri, la un pacient foarte simptomatic, fără boală cardiacă structurală. Pentru că pot avea efect proaritmic în bolile structurale, se folosesc cu prudență; dacă există o boală structurală semnificativă, se aleg alte variante (ablația sau, eventual, amiodarona).
Amiodarona
Se evită în extrasistolele izolate, benigne, din cauza toxicității. Poate fi folosită dacă extrasistolele fac parte dintr-o aritmie mai complexă, la un pacient cu cardiopatie.
Anxioliticele
Dacă anxietatea întreține clar extrasistolele, un anxiolitic în doză mică, la nevoie (de exemplu, alprazolam), sau un antidepresiv din clasa ISRS, în anxietatea generalizată, pot ajuta, scăzând indirect extrasistolele.
Ablația prin cateter
Este o procedură curativă, indicată rar în extrasistole, doar dacă:
- extrasistolele ventriculare sunt foarte frecvente (peste 10-20% din totalul bătăilor) și scad fracția de ejecție sau produc simptome severe;
- și/sau pornesc toate din același focar, accesibil.
Cum decurge ablația și ce riscuri are
Se face un studiu electrofiziologic, se localizează focarul și se ablează. Succesul este mare dacă focarul este localizat precis. Cel mai des se ablează extrasistolele din tractul de ejecție al ventriculului drept (relativ ușor de tratat), din cuspidele aortice (ceva mai dificil) sau focarele Purkinje de după infarct, abordate la pacienții cu defibrilator și aritmii complexe.
Ablația extrasistolelor atriale este rar indicată: eventual dacă sunt foarte deranjante și pornesc din același loc, de exemplu extrasistolele atriale focale care declanșează fibrilație atrială. În general, puțini pacienți ajung la ablație doar pentru extrasistole, dar cei foarte afectați, care nu vor să ia medicamente toată viața, pot opta pentru ea. Riscurile sunt mici, dar nu zero, așa că se cântăresc beneficiile și riscurile.
Tratarea bolii de bază
Dacă se descoperă boală coronariană, iar extrasistolele apar din cauza ischemiei, revascularizarea le poate reduce. În prolapsul de valvă mitrală, beta-blocantul scade uneori extrasistolele asociate. Tratarea tireotoxicozei reduce extrasistolele.
Monitorizarea
Extrasistolele rare și benigne nu cer monitorizare intensă. Dacă sunt frecvente, se face uneori un Holter la 6-12 luni, ca să se vadă evoluția (dacă scad sau cresc și dacă fracția de ejecție rămâne normală), mai ales când s-a ales abordarea conservatoare. Dacă se începe un tratament, răspunsul se evaluează după cât de des le mai simți, iar un Holter repetat poate confirma reducerea.
Liniștirea și atenția față de simptome
După excluderea cauzelor grave, este important să știi că la o inimă structural sănătoasă aceste bătăi în plus nu fac rău. Paradoxal, cu cât te gândești mai mult la ele, cu atât le percepi mai des, așa că merită să îți muți atenția. Unii pacienți găsesc utile gesturi simple: să bea puțină apă rece când simt extrasistole (schimbarea bruscă de temperatură în esofag poate stimula nervul vag și poate ameliora senzația) sau să schimbe poziția corpului.
06Cum evoluează extrasistolele?
În majoritatea cazurilor, extrasistolele nu evoluează spre altceva și sunt mai degrabă o supărare decât o amenințare. Dacă devin tot mai dese sau apar episoade repetitive (tahicardie ventriculară nesusținută), este necesară o reevaluare detaliată, inclusiv discutarea unui defibrilator profilactic, dacă există o boală cardiacă severă.
07Ce poți face dacă ai extrasistole?
Mergi la un consult cardiologic
Dacă simți în continuare palpitații, mergi măcar o dată la cardiolog. Un EKG, o ecografie și, eventual, un Holter pot confirma că este doar o aritmie minoră, iar știind că inima e sănătoasă vei fi mai puțin îngrijorat când le mai simți.
Învață să gestionezi stresul
Meditația, respirația profundă, plimbările în natură și hobby-urile relaxante ajută. Un psiholog te poate învăța relaxarea musculară progresivă sau tehnici de mindfulness, utile pentru a reduce reacția la extrasistole.
Ține un jurnal al simptomelor
Notează zilnic dacă ai avut extrasistole și ce ai consumat sau ai făcut înainte. Poți observa un tipar, de exemplu mai multe extrasistole seara, după două cafele și fumat, și poți reduce acei factori. Unii pacienți le observă când stau întinși pe partea stângă; dacă și tu le simți așa, poți dormi pe partea dreaptă, dacă îți este comod.
Nu căuta excesiv pe internet
Căutările repetate pot amplifica frica, pentru că dai peste articole despre stop cardiac care nu ți se aplică. Discută direct cu medicul, care îți cunoaște situația.
Fă mișcare moderată, regulat
Mersul pe jos 30 de minute pe zi, bicicleta ușoară sau înotul lejer ajută tonusul vagal și pot reduce extrasistolele de repaus. Evită însă suprasolicitarea, dacă observi că este un factor declanșator.
Renunță la fumat
Nicotina este un stimulent, iar fumatul afectează inima în general. Pacienții care renunță raportează adesea mai puține palpitații.
Mănâncă alimente bogate în magneziu și potasiu
Fructele (banane, portocale), legumele cu frunze verzi, nucile, migdalele și avocado asigură micronutrienții necesari inimii. Evită dietele extreme de slăbire, care pot duce la deficite, anemie și dezechilibre electrolitice.
Ia corect medicamentele prescrise
Dacă medicul ți-a dat un beta-blocant, ia-l zilnic la aceeași oră, nu doar când simți palpitații, pentru că un nivel constant ajută. Nu îl opri brusc, pentru că poate apărea un efect de rebound, cu mai multe palpitații.
Mergi la controale
Dacă totul este în regulă, controalele pot fi rare, de exemplu anuale. Dacă primești tratament sau extrasistolele sunt frecvente, un Holter de control la 6-12 luni este util.
Nu te concentra pe fiecare bătaie a inimii
Unii pacienți își iau pulsul la fiecare cinci minute, ceea ce duce la obsesie și la interpretarea greșită a senzațiilor normale. Încearcă să îți distragi atenția când devii hipervigilent.
Vorbește deschis cu medicul
Dacă, deși ai fost liniștit, rămâi foarte îngrijorat, spune-i. Uneori, un test suplimentar (un test de efort sau o ecografie repetată după un an), chiar dacă nu este strict necesar, îți poate aduce liniștea.
Nu te trata singur
Nu lua suplimente puternice de potasiu fără control medical, pentru că excesul de potasiu este periculos. Nu folosi beta-blocante recomandate altcuiva și nu lua sedative fără prescripție.
Caută sprijin, cu discernământ
Poți găsi grupuri de discuții cu oameni care trăiesc de ani de zile cu extrasistole și sunt bine; te pot ajuta să vezi că nu ești singur. Fii însă atent la sfaturile neavizate de acolo.
Întrebări frecvente
Nu găsești răspunsul? Scrie-ne pe WhatsApp la 0770 638 357.
Nu, la o inimă sănătoasă. Extrasistolele izolate nu duc la stop cardiac sau la infarct. Devin o problemă doar dacă sunt extrem de numeroase și pot slăbi inima în timp ori dacă apar pe fondul unei boli cardiace severe. De obicei, cel mai mare efect al lor este disconfortul și anxietatea.
Nu există un număr fix. Până la 100 de extrasistole ventriculare în 24 de ore sunt considerate în limite uzuale, dar și câteva mii pot fi normale dacă inima este sănătoasă. Sub aproximativ 5% din totalul bătăilor, de obicei nu afectează funcția inimii, iar peste 10.000 pe zi sunt considerate multe și cer atenție.
Mulți o descriu ca pe o bătaie puternică sau o zvâcnire în piept, urmată de o scurtă pauză. Alții simt un gol în stomac sau pulsul în gât. Caracteristic este caracterul brusc și scurt, spre deosebire de alte aritmii, în care palpitațiile sunt susținute.
De regulă, nu direct. Extrasistolele atriale pot declanșa fibrilație atrială la persoanele predispuse, iar cele ventriculare pot declanșa tahicardie sau fibrilație ventriculară mai ales în infarctul acut sau în QT prelungit, nu la inimi normale. Extrasistola este mai degrabă un posibil factor declanșator într-un context nefavorabil.
Magneziul poate reduce excitabilitatea inimii, are un profil de siguranță bun dacă rinichii funcționează normal și mulți pacienți observă o ameliorare, dar nu este un panaceu. Potasiul se poate suplimenta prin alimentație, cu prudență. Alte suplimente pentru inimă (taurină, coenzima Q10, omega-3) nu au dovezi clare că reduc extrasistolele.
De obicei se fac minimum un EKG și o ecografie cardiacă, plus Holter dacă extrasistolele trebuie numărate. Dacă ai peste 50 de ani sau factori de risc (hipertensiune, diabet, colesterol), poate fi util și un test de efort. Dacă rezultatele sunt normale, alte teste nu sunt de obicei necesare.
Este puțin probabil. Cafeaua decofeinizată conține foarte puțină cofeină, deși nu zero, iar majoritatea persoanelor sensibile la cofeină o tolerează fără palpitații. Uneori, ritualul cafelei poate avea un efect psihosomatic. Poți încerca și urmări cum reacționezi, iar ceaiurile de plante, precum mușețelul, nu conțin cofeină.
Da, dacă inima este sănătoasă, dar urmărește cum reacționezi. La unii oameni extrasistolele dispar la efort, la alții apar câteva imediat după. Crește treptat intensitatea și preferă efortul de anduranță moderată. Dacă extrasistolele apar doar la efort foarte intens, cere medicului un test de efort.
Practic nu, la o inimă normală. În infarctul acut sau în unele cardiomiopatii, extrasistolele pot declanșa ori pot semnala aritmii grave, dar moartea subită vine din tahicardia ventriculară susținută, nu din extrasistola izolată. Cu inima structural normală, confirmată prin ecografie, riscul nu crește.
Surse și lecturi suplimentare.
Materiale pentru pacienți de la organizații medicale, autorități de sănătate și publicații de specialitate, pentru cine vrea să citească mai mult. Sursele sunt în limba engleză.
- 01American Heart AssociationPremature Contractions - PACs and PVCs
- 02Mayo ClinicPremature ventricular contractions (PVCs) - Symptoms & causes
- 03MedlinePlus (NIH)Ectopic heartbeat
Ultima actualizare: Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultația medicală.Politica editorială
Specialiștii care te pot ajuta.
