Endometrioza
01Ce este endometrioza?
Endometrioza este o boală ginecologică cronică în care țesutul care căptușește în mod normal interiorul uterului (endometrul) se dezvoltă în afara acestuia, implantându-se pe organele din cavitatea pelvină sau chiar abdominală. Aceste insule de țesut endometrial reacționează la hormonii ciclului menstrual la fel ca mucoasa uterină normală: se îngroașă și sângerează în fiecare lună. Pentru că nu au pe unde să se elimine, provoacă inflamație locală, durere și aderențe (țesut cicatricial).
Leziunile se localizează cel mai frecvent pe ovare (unde pot forma chisturi endometriozice, „ciocolatii”), pe trompele uterine, pe ligamentele uterului, pe peritoneul pelvin, pe vezica urinară sau pe intestin. Rar, endometrioza poate afecta și organe aflate departe de pelvis.
Fiind o afecțiune dependentă de estrogen, apare la femeile de vârstă reproductivă și de obicei se ameliorează după menopauză. Endometrioza afectează circa 10% dintre femei la nivel global, poate avea un impact major asupra calității vieții și este adesea subdiagnosticată.
02De ce apare endometrioza?
Cauza exactă nu este pe deplin lămurită. O teorie acceptată este menstruația retrogradă: o parte din fluxul menstrual refluează prin trompele uterine în cavitatea pelvină, iar celulele endometriale se atașează de organe. Acest mecanism nu explică însă toate cazurile.
Alți factori implicați pot fi o predispoziție genetică (risc mai mare dacă și alte femei din familie au endometrioză) și un sistem imunitar care nu elimină eficient celulele endometriale ajunse în locuri anormale. Există și teorii despre transformarea celulelor peritoneale în țesut endometrial (metaplazie).
Endometrioza nu este cauzată de ceva ce ai făcut sau nu ai făcut: este o boală complexă, cu origini multifactoriale.
Factori de risc
Factorii de risc pot include:
- Nuliparitatea (faptul că nu ai născut).
- Prima menstruație la o vârstă mică sau menopauza târzie, care înseamnă o expunere mai lungă la estrogen.
- Anumite anomalii anatomice ale uterului sau ale trompelor, care favorizează menstruația retrogradă.
03Care sunt simptomele endometriozei?
Tabloul clinic variază, dar cele mai frecvente trei simptome sunt:
Dismenoreea severă
Dureri menstruale intense, adesea debilitante, care pot începe cu câteva zile înainte de menstruație și pot continua pe toată durata ei. Multe femei descriu dureri pelvine extreme, mult peste crampele menstruale obișnuite.
Dispareunia
Durere în timpul contactului sexual cu penetrare, cauzată de leziunile de endometrioză de pe uter sau din spatele lui (fundul de sac Douglas), care fac actul sexual dureros și dificil.
Infertilitatea
Dificultatea de a obține o sarcină. Endometrioza este o cauză majoră de infertilitate feminină, prin efectele asupra ovarelor (chisturi care pot afecta ovulația), asupra trompelor (aderențe care pot împiedica întâlnirea ovulului cu spermatozoidul) și prin mediul pelvin inflamator, care poate altera fertilitatea.
Alte simptome posibile
Pot apărea și dureri pelvine cronice (nu doar în timpul menstruației), durere la urinare sau la defecație în timpul menstruației (dacă endometrioza afectează vezica urinară sau intestinul), oboseală accentuată, balonare sau tulburări digestive ciclice. Unele femei au și sângerări menstruale anormale, precum menstruații prelungite sau spotting (sângerări ușoare) între menstruații.
Severitatea simptomelor nu reflectă neapărat extinderea bolii: chiar și leziunile mici pot cauza dureri foarte mari, în timp ce unele femei cu endometrioză extinsă au relativ puține simptome. Această variabilitate contribuie la întârzierea diagnosticului, iar multe paciente consultă numeroși medici înainte de a primi explicația corectă pentru simptomele lor.
04Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul poate fi o provocare, pentru că simptomele pot semăna cu ale altor afecțiuni (de exemplu, boala inflamatorie pelvină sau sindromul de colon iritabil). Medicul ginecolog începe cu o discuție detaliată despre simptome și antecedente (inclusiv istoricul familial) și face un examen pelvin, la care uneori se pot simți noduli sensibili sau o mobilitate redusă a organelor pelvine, din cauza aderențelor.
Urmează investigațiile imagistice. Ecografia transvaginală poate identifica chisturile ovariene endometriozice (endometrioamele) sau poate sugera leziunile profunde, dar leziunile mici sau cele de pe peritoneu nu se văd la ecografie. În cazuri selecționate, RMN-ul pelvin oferă informații mai detaliate despre focarele profunde de endometrioză și despre extinderea lor.
Diagnosticul cert se stabilește prin laparoscopie diagnostică, o procedură chirurgicală minim invazivă prin care leziunile din abdomen sunt vizualizate direct și se pot preleva biopsii. Laparoscopia permite stadializarea bolii și, adesea, tratarea leziunilor în aceeași intervenție. Evaluarea completă poate include și analize de sânge, markeri hormonali și, dacă este cazul, markeri tumorali, pentru excluderea altor cauze ale durerilor sau ale infertilității.
05Cum se tratează endometrioza?
Tratamentul este personalizat și urmărește atât ameliorarea durerii și a celorlalte simptome, cât și păstrarea fertilității, atunci când este posibil. Fiind o boală cronică, este adesea nevoie de o combinație de tratamente medicale și intervenții chirurgicale minim invazive:
Tratamentul hormonal
Scopul este oprirea sau reducerea menstruației, pentru a nu mai stimula focarele de endometrioză. Se pot prescrie contraceptive orale în regim continuu (fără pauze, pentru a evita sângerarea lunară), dispozitive intrauterine cu progesteron (DIU hormonal), care reduc fluxul menstrual, sau agoniști ai hormonului de eliberare a gonadotropinelor (GnRH), care induc temporar o stare hormonală asemănătoare menopauzei și duc la regresia temporară a leziunilor. Medicamentele mai noi (de exemplu, modulatorii selectivi ai receptorilor hormonali) pot fi folosite în anumite situații. Tratamentul hormonal reduce durerile și progresia bolii, dar simptomele pot reveni după oprirea lui.
Tratamentul durerii
Pentru durerea pelvină, medicul poate recomanda antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul, și alte analgezice potrivite, mai ales în timpul menstruației. Tehnicile adjuvante, precum fizioterapia pelvină sau exercițiile de relaxare, pot ajuta la reducerea disconfortului cronic.
Tratamentul chirurgical minim invaziv
În leziunile extinse sau în infertilitatea asociată, laparoscopia permite îndepărtarea focarelor de endometrioză (prin excizie sau electrocoagulare), eliberarea aderențelor pelvine și chistectomia (îndepărtarea chisturilor endometriozice de pe ovare), cu păstrarea cât mai mult a țesutului sănătos. Abordarea minim invazivă permite o recuperare mai rapidă și ameliorarea durerilor. Operația se adaptează dorinței de a avea copii: se încearcă păstrarea uterului și a ovarelor, dacă este posibil. În cazurile foarte severe, care nu răspund la alte tratamente, sau la pacientele care nu mai doresc copii, se poate discuta și histerectomia (îndepărtarea uterului), cu sau fără îndepărtarea ovarelor, dar aceasta este ultima opțiune.
Consilierea pentru fertilitate
La Carol Clinic, pacientele care își doresc o sarcină primesc consiliere de specialitate. După tratamentul chirurgical al endometriozei, fertilitatea poate crește. În unele situații este nevoie de reproducere asistată (inseminare intrauterină sau fertilizare in vitro), iar medicul îndrumă cuplul către soluția potrivită.
Întrebări frecvente
Nu găsești răspunsul? Scrie-ne pe WhatsApp la 0770 638 357.
Cele mai frecvente trei simptome sunt dismenoreea severă (dureri menstruale intense, care pot începe cu câteva zile înainte de menstruație), durerea în timpul contactului sexual și dificultatea de a obține o sarcină. Pot apărea și dureri pelvine cronice, oboseală, balonare sau tulburări digestive ciclice.
Parțial. Ecografia transvaginală poate arăta chisturile ovariene endometriozice și poate sugera leziunile profunde, dar leziunile mici sau cele de pe peritoneu nu se văd. RMN-ul pelvin oferă detalii suplimentare, iar diagnosticul cert se pune prin laparoscopie diagnostică, cu posibilitatea de a trata leziunile în aceeași intervenție.
Da. Endometrioza este o cauză majoră de infertilitate feminină: chisturile pot afecta ovulația, aderențele pot împiedica întâlnirea ovulului cu spermatozoidul, iar inflamația pelvină poate altera fertilitatea. După tratamentul chirurgical, fertilitatea poate crește, iar uneori este nevoie de inseminare intrauterină sau fertilizare in vitro.
Pot reveni. Endometrioza este o boală cronică, iar tratamentul hormonal reduce durerile și progresia bolii, dar simptomele pot reveni după oprirea lui. De aceea, adesea este nevoie de o combinație de tratamente medicale și chirurgie minim invazivă. Boala se ameliorează de obicei după menopauză.
Nu. Endometrioza nu este cauzată de ceva ce ai făcut sau nu ai făcut: este o boală complexă, cu origini multifactoriale. Sunt implicate menstruația retrogradă, predispoziția genetică, un sistem imunitar care nu elimină eficient celulele endometriale și, posibil, transformarea celulelor peritoneale (metaplazia).
Surse și lecturi suplimentare.
Materiale pentru pacienți de la organizații medicale, autorități de sănătate și publicații de specialitate, pentru cine vrea să citească mai mult. Sursele sunt în limba engleză.
Ultima actualizare: Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc consultația medicală.Politica editorială
Specialiștii care te pot ajuta.
Dr. Ciobanu Ileana Renata
Medic specialist ginecologie, cu supraspecializare în ginecologie oncologică
